Vom avea primul indice imobiliar in Bucuresti

Colliers a anuntat ca va lansa la sfarsitul lunii mai primul indice imobiliar pentru masurarea preturilor de pe piata rezidentiala din Bucuresti. Indicele, botezat BREI (Bucharest Real Estate Index) va monitoriza evolutia preturilor apartamentelor din Capitala dar si a noilor oferte si a volumului de vanzari. Reprezentantii companiei spun ca s-au inspirat din indicii imobiliari europeni. Intrebarea este cat de complet, de relevant si de obiectiv va fi acest indice, avand in vedere ca e realizat de o companie de consultanta imobiliara.

Incredibil! Spaniolii vor sa faca un oras industrial in Baragan!

O stire incredibil de interesanta: un grup imobiliar spaniol, Menchero, vrea sa construiasca in comuna Sohatu din judetul Calarasi, in Baragan, la 40 de kilometri de Bucuresti, un oras industrial. Cifrele vehiculate sunt impresionante: Spaniolii vor sa cumpere 2.800 de hectare de teren (jumate din comuna Sohatu) cu 10.000 de euro hectarul, ceea ce inseamna ca taranii din zona vor deveni milionari: 2,8 milioane euro. In urma cu 2-3 ani, un hectar de pamant in zona se vindea cu numai 2-3.000 de euro hectarul. Investitia totala anuntata de grupul spaniol Menchero pentru construirea orasului din Sohatu se ridica insa la 1,6 miliarde de euro! Proiectul prevede 4.480 de spatii industriale, 122 de cladiri de logistica si 54.000 de locuinte. Noul oras se pare ca va avea chiar si un tramvai! Se pare ca este vorba de cea mai mare zona industriala din Europa de Est! A carei constructie est prevazuta a incepe in acest an si a fi finalizata peste 10 ani. Si care ar putea genera 70.000 de locuri de munca. Incredibil, intr-adevar. Mai ales ca despre grupul Menchero, condus de Jesus Menchero, nu se stie prea multe. Singurul lucru: ca a mai construit un astfel de oras, in Spania, la Borax – Toledo. Cine va face fabrici sau hale industriale la Sohatu e greu de ghicit acum. Cert e ca, deocamdata, avem de-a face cu un mare tun imobiliar ce l-ar face negru de invidie pe Gigi Becali. Sa cumperi o jumatate de sat cu 2,8 milioane de euro e ceva…Ce profit va scoate spaniolul peste cativa ani, doar din revanzarea pamantului?

Creditele in lei, mai riscante decat cele in euro

Creditele in valuta au ramas si vor fi in continuare mai avantajoase decat cele in lei, iar asa-zisul risc valutar este inexistent, intrucat este anulat de dobanda mare la creditul in lei. Vezi aici un exemplu. Fapt confirmat, de altfel, si de Misu Negritoiu. Si atunci, de unde campania dusa tot mai acerb in ultima vreme impotriva creditelor in valuta? Reprezentantii BNR au tot interesul, dupa cum e normal, sa sustina leul. Mai ales in aceste momente, in care dobanzile la lei cresc mult mai mult decat cele la euro, descurajand si mai tare creditele in lei, in favoarea celor in euro. Ca atare, riscul valutar a devenit acum un fel de bau-bau cu care primii finantisti ai tarii incearca sa ne sperie. Nefondat, pentru ca, dupa cum reise din statistici, creditele in lei sunt mai riscante decat cele in euro, vezi articolul din GhiseulBancar.ro.

Alegeri locale in Bucuresti. Hic, eu cu cine votez?

Politicienii s-au imbogatit, cum e si firesc, mult mai rapid si mai mult decat noi. Dovada? Site-urile, ziarele, televizoarele, strazile, blocurile si metroul sunt pline de afisele “cantitatilor”. Asa ca mai ca ametesc fara sa fiu impins cand vad afisele lor electorale. Pentru a-l vota pe cel din poza ar trebui sa-i scoatem scociul de peste gura pentru “a auzi si alta voce”. Daca ar fi dupa Blaga, a carui slogan este “solutii, nu discutii”, omul ar ramane mut in continuare. Ce ziceti insa de Giugula, pretenul lu Vanghelie, care vrea sa ne scada factura? Diaconescu ne spune ca e timpul sa schimbam Bucurestiul (s-a trezit si el, saracul), in timp ce Oprescu are in continuare ambitia sa fie “primul”. Dar mai bine “da-i cu bere, da-i cu vin, da-i cu vin, da-i cu bere”, pana ma voi hotari si eu cu cine votez.

Noul card de cumparaturi BRD: praf in ochi!

Asta este concluzia colegei mele de la GhiseulBancar.ro, despre noul card de credit Punct Card al BRD. Este, pare-se, al doilea esec in materie de carduri de credit al bancii franceze, dupa ce precedentul card, Vivere, a sucombat de mai bine de un an, nefiind atractiv. De ce e praf in ochi noul card? In primul rand, pentru ca principala sa “atractie”, dupa cum il prezinta BRD, este acordarea de puncte la plata la comerciantii-parteneri. Numai ca valoarea acestor puncte este atat de mica incat nu merita sa-l incercati. Amanunte, in articol din GhiseulBancar.ro.

I-au furat si lui Mugur Isarescu banii de pe card?

Salariatii Bancii Nationale a Romaniei (BNR) au suferit si ei de pe urma uriasei fraude cu carduri de la Bancpost. Pentru ca angajatii BNR isi incaseaza si ei salariile pe carduri Bancpost tip Millenium si pot (puteau) sa-si retraga banii din bancomate instalate de Bancpost chiar in sediul BNR.

Asadar, cei cateva mii de angajati ai BNR nu mai pot folosi cardurile de salarii la ATM-uri, la fel cum au patit-o si alti aproximativ 100.000 de politisti, procurori, deputati sau alti functionari sau angajati care au incheiate acorduri cu Bancpost pentru virarea salariilor pe card tip Millenium.

Amanunte, pe www.ghiseulbancar.ro

Printul Charles de Romania

Stirile despre vizita printului Charles, mostenitorul tronului Marii Britanii, la proprietatile sale din Romania, una la Viscri si alta la Malancrav, in Sibiu, au fost umbrite de scarboseniile scandalurilor din fotbal si alegerile locale. Stirea lunii, dupa parerea mea, printul Charles a aparut, totusi, in partea a doua a jurnalelor TV, cum se plimba cu caruta trasa de cai prin satele pitoresti din Transilvania. De ce se plimba un print, ba chiar printul Angliei, cu caruta prin Transilvania? l-a intrebat reporterul pe un taran. “N-are masina”, a fost raspunsul mucalit specific taranilor zonei. Dincolo insa de pasiunea printului pentru pastrarea valorilor traditionale din toata lumea, este chiar impresionant ca Chales a ales Romania pentru a-si petrece o parte din timpul liber, ba chiar sa fie proprietar a unor locuinte din zona. Printul Angliei ne da, astfel, o lectie despre cum ar trebui sa ne pretuim traditia, proprietatea si cultura. Ca sa nu mai vorbim despre imaginea pe care ne-o face printul in lume si impactul asupra turistilor straini. Drept rezultat, se spune ca pretul terenurilor si proprietatilor din zona, vecine cu casele printului Charles, au crescut de (numai) cinci ori. Firesc. Si vor mai creste. Multi straini se pare ca au urmat exemplul printului Charles si au cumparat si ei, in schimbul a 30.000 de euro, case in Viscri, un sat sasesc parasit de lume pana acum. E un pret de nimic pe langa mandria de a fi vecin cu viitorul rege al Angliei.

Numai 1% din locuintele din Romania sunt ipotecate

Numai 1% din locuintele din Romania sunt ipotecate pentru obtinerea unui credit de la banca. Fondul locativ al Romaniei numara anul trecut 8,2 milioane de locuinte. Sergiu Oprescu, presedintele Alpha Bank, una din bancile cu un portofoliu important de credite ipotecare, estimeaza ca media unui credit ipotecar este de 50.000 de euro. Tinand cont ca valoarea creditelor ipotecare este de 4,2 miliarde euro, rezulta ca avem doar 85.000 de credite ipotecare, adica putin peste 1% din numarul total de locuinte.

Se stie insa ca, din cauza restrictiilor BNR privind avansul obligatoriu, bancile au inventat creditul de nevoi personale cu ipoteca, tot un credit pentru cumpararea sau construirea de imobile. Nu exista insa date statistice despre numarul si valoarea acestor tipuri de credite, asa incat procentul ar putea fi mai mare.

Concluzie: tinand cont si de faptul ca in ultimii ani valoarea imobilelor ipotecate a crescut substantial, riscul unei crize subprime este departe. Problema s-ar putea pune de acum incolo, pentru ca preturile imobilelor se pare ca au ajuns la saturatie si vor incepe sa scada

Sa cerem daune de la Bancpost!

Din informatiile pe care le avem pana acum despre cea mai mare frauda cu carduri din Romania de pana acum, cea de la Bancpost, se pare ca banca este principala responsabila. Din declaratiile reprezentantilor bancii, hotii au reusit sa fure aproximativ 300.000 de euro de pe carduri clonate, la care au avut acces prin metode inca necunoscute. A fost vorba de un atac masiv, in joc fiind zeci de carduri, astfel incat Bancpost a fost nevoita sa blocheze nu mai putin de 100.000 de carturi tip Millenium, carduri de salarii, pentru retrageri de la ATM-uri. Parlamentari, politisti, insusi guvernatorul BNR s-a vazut cu banii blocati (BNR-ul isi plateste angajatii pe carduri Bancpost). E drept, se pot duce la ghiseele Bancpost sa-si retraga bani, insa ce ne facem cu cei plecati din tara sau care au avut nevoie de bani atunci cand ghiseele nu erau deschise? Daca e sa avem drepturi, atunci haideti sa dam in judecata Bancpostul sa stoarcem si noi niste bani de la ei drept daune! De ce numai americanii sa aiba acest drept?

Reintroducem mercurialul in piete?

Excesul de cerere este o expresie de macroeconomie folosit de guvernatorul BNR Mugur Isarescu in cadrul ultimei conferinte de presa in care a prezentat raportul asupra inflatiei (BNR este responsabila de reducerea inflatiei). Prin aceasta, guvernatorul vrea sa spuna ca romanii cer mai multe produse si servicii decat li se poate da de catre producatori sau furnizorii de servicii. Rezultatul: inflatia de preturi. Solutia: BNR trebuie sa mai taie din avantul nostru de consumatori, in principal prin reducerea accesului la credite.

Are dreptate Isarescu? Florian Libocor, bancher in cadrul BRD, este de parere ca problema nu este excesul de cerere ci oferta redusa. Asadar, ar trebui sa actionam pentru a spori oferta.  Cam acelasi lucru, vazut de pe partea cealalta a Dambovitei. Opinie fireasca, din partea unui reprezentat al unui furnizor de servicii. Mai ales ca preturile se pot stapani si prin echilibrarea ofertei. Cu alte cuvinte, cu cat avem mai multe produse, cu atat scad preturile.

Nefireasca este insa o alta opinie a lui Libocor, care este pentru reintroducerea mercurialului in piete! Suprinzatoare propunere venita din partea unui om ce lucreaza intr-o banca a carui prim obiectiv este sa dea cat mai multe credite si cu preturi cat mai mari, pentru a face cat mai mult profit.