Nu avem separatia puterilor in stat

Principiul democratiei este cel al separatiei puterilor in stat. Ceea ce inseamna ca, de exemplu, Parlamentul, care este puterea legislativa, nu poate interfera cu puterea juridica, a instantelor. Asta se intampla, insa, in celebrul caz al deputatului PSD Adrian Nastase, fost premier, trimis in judecata de procurori in doua celebre dosare: Matusa Tamara si Zambaccian. Numai ca alte legi spun ca un deputat trebuie sa aiba incuviintarea Camerei pentru a fi judecat. Cu alte cuvinte, parlamentarii se transforma in judecatori. Ei pot ajunge la concluzia, cum s-a intamplat dealfel, ca acuzatiile la adresa lui Adrian Nastase nu sunt indreptatite si nu permit ca acesta sa fie judecat de o instanta. Ceea ce inseamna, in mod clar, incalcarea principiului separatiei puterilor intr-un stat democratic.

Livretul CEC a murit, Vive le Livret A!

Livretul CEC, pe care nu putini dintre maturii de azi, copiii de atunci, l-au primit de la parinti ca ajutor important la facultate sau pentru a-si lua o masina, a fost ingropat de neocomunisti, adica mostenitorii fostei banci comuniste. Asa cum s-a intamplat cu alte bunuri ale statului (sau ale poporului, daca vreti), precum fermele agricole. Francezii ne mai dau acum o lectie. Ei au livretul A de 200 de ani, de la infiintarea, in 1818, a bancii franceze Caisse d’Epargne. Si la ei a fost monopolul a doua banci de stat pana anul trecut: Caisses d’Epargne si Banque Postale. Acum insa, toate bancile sunt libere sa-l vanda clientilor. Iar succesul este urias, dupa cum anunta BNP Paribas, “La banque d’un monde qui change”, cea mai mare banca europeana: din octombrie, cand clientii bancii au putut sa comande Livretele A si pana acum, banca a deschis un milion de Livrete A. Mai multe, pe Bancherul.ro

Servicii deplorabile la Orange

Am vrut sa profit si eu de serviciul portarii numarului de telefon. Nemultumit de mai multa vreme de cei de la Vodafone, in special din cauza preturilor mari al convorbirilor si lipsa unei oferte de fidelizare (fiind client vechi), am decis sa trec la concurentul Orange. Nu-mi inchipuiam ca serviciile acestui operator sunt atat de proaste.

Iata tarasenia: am facut cererea de portare pe 22 decembrie, Orange angajandu-se, in scris, sa efectueaze portarea pana in 9 ianuarie 2009. Ceea ce nu s-a intamplat! Asa incat in 15 ianuarie am intrebat la Orange, prin e-mail, ce se intampla. Nici dupa trei zile nu am primit raspuns, asa ca am sunat: mi s-a spus ca cererea de portare a fost respinsa de autoritatea pentru comunicatii. Iar Orange nu m-a informat de acest lucru, in 24 de ore, asa cum scrie in contract! Din ce motiv s-a respins? Nici ea nu stia! “Ceva tehnic”. Asa ca m-a sfatuit rapid sa mai fac o cerere de portare! Am insistat sa afle care este motivul refuzului, iar dupa minute bune am aflat cauza: cererea, completata de un reprezentant al Orange, era gresita! Era trecut gresit pe cerere codul SIM-ului! Bun, si cum rezolvam problema? “Faceti o noua cerere!” Adio Orange, mai am vreo doi operatori de telefonie de unde sa aleg.

Tupeul sindicalistilor din BCR

Sindicalistii din BCR ameninta cu greva generala, e stirea bomba a zilei, fireste dupa cea a scandalului din PSD, ai carui membrii au inceput sa se bata ca orbii, cu o nesimtire de neimaginat, pe ciolanul Ministerului de Interne.

Asa incat intrebarea fireasca este: de ce fac greva angajatii BCR? Pentru ca banca face prea multe restructurari, in conditii de criza? Pentru ca le reduce salariile, cum se intampla in multe companii private? Nu! Nici gand! Ci pentru ca BCR nu le majoreaza salariile! Si pentru ca nu le mai da prime de vacanta si de Craciun! Sindicalistii cer o majorare a salariilor in 2009 mai mare cu 3% decat cele propuse de conducerea bancii: 50% peste inflatia din 2008, adica in jur de 4%. A cere salarii mai mari in actualele conditii de criza, cand alte banci dau afara oameni, e curata nesimtire. De-as fi angajat BCR, as fi bucuros ca am un loc de munca, in primul rand, dar si excelent, dupa pararea mea, nefiind un simpatizant al acestei banci, cum dealtfel nu pot fi simpatizant al niciunei banci (cu exceptia BNR-ului, fireste).

Securitizarea creditelor ipotecare, solutie pentru iesirea din criza

Securitizarea creditelor ipotecare, prin emiterea de obligatiuni ipotecare cu scopul de a fi vandute de catre banci catre diversi investitori, banca obtinand astfel fonduri suplimentare pentru acordarea de noi credite, scapand in acelasi timp, de problema riscului aferent, a fost ingredientul de baza ce a declansat criza sub-prime in Statele Unite.

Securitizarea creditelor ipotecare performante este, acum, solutia unor banci, precum Intesa Sanpaolo, cea mai mare institutie de credit din Italia, pentru iesirea de criza de lichiditati. Federal Reserve lanseaza, de asemenea, un plan de cumparare a obligatiunilor ipotecare ale Fannie Mae si Freddie Mac.  Amanunte, pe Bancherul.ro

Unele banci se inchid…cine le ia locul?

Strazile sunt pline de masini scoase la vanzare. Mai nou insa si bancile incep sa se inchida, asa incat proprietarii spatiilor respective ar putea intampina probleme in gasirea unor noi clienti la fel de banosi cum s-au dovedit pana acum institutiile financiare. Cine va lua locul bancilor? Covrigariile, din nou? Pe Bancherul.ro, gasiti amanunte despre una dintre bancile puternic afectate de criza si care a inceput sa inchida din unitati: MKB Romexterra Bank.