Hazardul moral si dobanda imorala a lui Patriciu

Va vine sa credeti ca “Un mic întreprinzător din SUA primeşte finanţări la fel de scumpe ca în România, între 1,5 şi 2% pe lună”? Adica peste 20% pe an! In conditiile in care dobanda de referinta din State e de 0,15% iar dobanda de baza (prima rate) cu care bancile americane acorda finantari pe termen scurt pentru companii este in medie de 3,25% pe an. Nu o spun eu, ci editorialistul din Adevarul, Dinu Patriciu (care e, in acelasi timp, patronul ziarului si cel mai bogat roman, dupa preluarea rafinariei Petromidia, pentru care in prezent este judecat). Probabil ca cei care-i scriu articolele lui Patriciu ar trebui sa se documenteze mai bine, iar Patriciu sa citeasca grozaviile din textele “semnate” de el, inainte de aparitia in ziar.

Ce e cu hazardul moral? Ideea e urmatoarea: pentru ca dobanzile in State sunt la fel de mari ca in Romania, firmele nu mai iau credite si ajung sa se finanteze prin neplata datoriilor. Si astfel se creeaza o moda (hazard moral), dar si situatia in care toata lumea intra in faliment. Problema e, cine trebuie sa supravietuiasca. Acum, se pare ca sunt salvati cei mari (bancile mari), pentru ca…sunt mari, zice Patriciu, pe cand cei mici, saracii, sunt lasati sa moara de foame. Liberalul a ajuns, la finalul “editorialului” si socialist.

Inceputul sfarsitului recesiunii?

Pentru optimisti a fost o saptamana cu vesti bune: contractia economiei americane a fost mai mica decat asteptarile iar cererea de bunuri de folosinta indelungata a ajuns la un nivel record al ultimelor 16 luni! In Japonia, productia industriala s-a majorat cu 5,2% in aprilie, un nou record al ultimilor 50 de ani! Iar economia Indiei a avansat cu un “bullish” 5,8% in primul trimestru, comparat cu anul trecut, peste asteptari. Chiar si sumbra economie europeana da semne de revigorare: PIB-ul Poloniei a crescut cu 0,8% in primele trei luni, la fel si consumul din Germania, in timp ce pretul caselor din Anglia este in urcare.

The Economist avertizeaza insa optimistii ca astfel de semne pot fi inselatoare si trebuie luate in considerare mult mai atent, raportate la istorie. De exemplu, desi indicatorul consumer confidence din Marea Britanie s-ar parea ca s-a imbunatatit, in realitate ramane la unul dintre cele mai scazute niveluri istorice. Ceea ce arata ca e dificil sa extrapolezi rezultatele unei luni sau a unui trimestru, ce pot fi influentate de unele evenimente conjuncturale, precum reduceri de preturi sau o sarbatoare nationala.

Apoi, sa nu uitam recentele opinii ale unor economisti redutabili: dupa parerea lui Joseph Stiglitz, luareat Nobel pentru economie, criza abia a inceput iar aceasta va avea forma de L, nu V cum crede Isarescu sau U. Cu toate ca Stiglitz se descrie drept o persoana optimista. Economistul japonez Keiichiro Kobayashi spune ca revenirea economica este imposibila inainte de stabilizarea bancilor, care trec in continuare prin mari dificultati. Iar Nouriel Roubini, de la New York University, recunoscut drept un pesimist, considera ca previziunea sa, cu privire la faptul ca recesiunea va mai continua cel putin 8-9 luni, este una optimista. Sa nu-mi spuneti acum ca sunt prapastios. Ati vazut vreun semnal bun al economiei romanesti recent si, chiar daca l-ati vazut, nu cumva este conjunctural, adica electoral?

“Prima casa” a devenit o manea cu Isarescu figurant

Asa cum spune si Radu Tudor, de la Saptamana Financiara si Antena 3,  programul “Prima Casa” e o initiativa laudabila, dar modul in care se aplica este dezgustator. Laudabila pentru simplul fapt ca, dupa cum rezulta dintr-un recent sondaj realizat de Delloite printre managerii romani, statul e vazut drept unul dintre salvatorii crizei. Din pacate, din cauza campaniei electorale, programul a devenit un show ieftin, de mahala, de teapa acelor pseudo-televiziuni cu manele, in care, din nefericire, a intrat chiar si guvernatorul Mugur Isarescu. Expresia de dezgust pe care a afisat-o acesta la o asa-zisa reuniune de lucru cu premierul Boc si bancheri, s-a vazut clar chiar si la televizor. Iar faptul ca si pentru el modul in care ar urma sa functioneze aceste garantii ramane o enigma spune totul. De ce a trebuit sa accepte Isarescu un rol de figurant in primele episoade  ale acestei telenovele dezgustatoare? Chiar nu are nici un talent la politica? Nu putea sa-i spuna lui Boc ca va iesi in public doar dupa ce se va stabili clar ce si cum, chiar daca ar urma sa se intample dupa alegeri? Chiar nu este independent Mugur Isarescu?

Abramburica si Prostanacul, prima familie a tarii?!

Am aflat recent, cu ocazia tezelor liceenilor, ca Abramburica, alias Ecaterina Andronescu, este, din nou, ministrul Invatamantului (Educatiei). A mai fost pe vremea lui Iliescu, din cate tin minte. Cum de a ajuns din nou ministru o persoana care, mie cel putin, nu-mi inspira nici un fel de incredere cu privire la reformarea sistemului de invatamant de care avem nevoie atat de mult? Din cauza votului populatiei in varsta, momita de cei de la PSD cu pensii mai mari. Asa a ajuns si Prostanacul, alias Mircea Goana, sa conduca un partid si sa se viseze la conducerea tarii. Nu am nimic nici cu Geoana, dar nu cred ca este personajul care sa reprezinte viitorul tarii. Dupa 20 de ani de la Revolutie, suntem in continuare condusi de Abramburica si Prostanacul. Va vine sa credeti? Mai conteaza ca presedinte e Basescu? Chiar ii meritam?

Afacerea Loto 6/49 sau cum isi bate joc de 2 ori statul de romani

De ce de 2 ori: mai intai le cultiva ideea castigului fara munca, apoi le vinde bilete scumpe (echivalentul a 1,1 euro pe varianta), mai mari decat in Germania (0,75 euro), Austria (1 euro) sau Spania (1 euro), Portugalia (0,8 euro) si de aproape 4 ori mai mari decat in Bulgaria (0,3 euro). Cu toate ca, dupa cum arata foarte bine George Lacatus in Cotidianul, salariul romanilor este de zeci de ori mai mic decat in alte tari europene. De ce a majorat Loteria pretul biletelor cu peste 30 de ori in 2001 fata de 1998, pana la un leu, iar apoi la peste 4 lei pana acum? Pentru ca jucatorii sa nu-si permita variante mai multe de joc, reducandu-se astfel sansele de castig si permitand astfel Loteriei sa obtina venituri si castiguri uriase! Sefii Loteriei sunt recompensati pentru asta cu bonusuri de peste 20.000 de euro anual. Daca in 1998 Loteria facea un profit de 700.000 de dolari (cand biletele erau ieftine, se jucau mai multe variante iar premiile se acordau mult mai des), in 2004 castigul a urcat spectaculos, la 50 de milioane de lei, in conditiile in care numarul variantelor jucate sunt mai putine iar premiile mult mai rare. Articolul are insa 2 lacune: nu ne prezinta date care sa arate ca, intr-adevar, romanii joaca mai putine variante, ci doar speculeaza pe baza pretului mare, si nici nu compara numarul redus de premii oferite cu cele din alte tari, pentru a vedea daca intr-adevar pretul mare pe biletul Loto este cauza pentru care nu se castiga la Loto.

Programul de garantare a creditelor “Prima Casa” ar putea avea un succes nebun, dar e prematur

De ce cred asta? In ciuda faptului ca garantiile de un miliard de euro ce ar urma sa fie acordate de Fondul de garantare vor acoperi doar 16.700 de credite ipotecare, un numar ce poate fi considerat mic in vremuri de efervescenta imobiliara, in actualele conditii de recesiune numarul s-ar putea dovedi fabulos. Doar daca ne gandim la cate credite acorda acum bancile si la cate tranzactii imobiliare se fac. Doua-trei pe saptamana?

Bancile, sau cel putin unele dintre ele, sunt disperate, in prezent, sa gaseasca un client-doi (seriosi, cu riscuri mici, fireste) pentru a le da credite. Continuare…

O veste buna: scad in continuare dobanzile la euro

Indicatorul CDS (Credit Default Swap), care in opinia presedintelui BCR, Dominic Bruynseels, a devenit cel mai important indiciu cu privire la evolutia dobanzilor in euro in Romania, a scazut considerabil in ultima perioada. Pe parcursul saptamanii trecute, dupa cum observa analistii Erste Bank, marja de risc CDS a ajuns la 300 de puncte de baza (3%), in scadere cu patru puncte de la inceputul anului. Ce inseamna asta? Ca bancile romanesti pot obtine fonduri externe cu o marja de risc mai mica cu patru puncte in comparatie cu perioada de criza de la finalul anului trecut. In consecinta, si dobanzile aferente creditelor acordate de banci clientilor romani ar trebui sa scada substantial. Daca mai socotim si dobanda de referinta de doar 1% in zona euro, stabilita de Banca Centrala Europeana, atunci marjele practicate de bancile romanesti, de pana la 8%, par ireale. Valoarea CDS 5Y in tarile din Europa Centrala si de Est: Cehia: 104 p. (-81 puncte in acest an); Croatia: 196 p. (-244 p.); Ungaria: 316 p. (-133 p); Polonia: 158 p. (-121 p.); Romania: 300 p. (-400 p.); Slovacia: 89 p. (-81 p.); Ucraina: 1597 p. (-1483 p.)

Micul mogul Patriciu s-a intalnit cu marele mogul Murdoch

Unul dintre cei mai mari moguli ai nostri, Dinu Patriciu-Rompetrol, devenit recent si un mare mogul de presa, dupa cumpararea ziarelor Adevarul si Click, sugereaza intr-un comentariu din Adevarul ca s-ar fi intalnit in America cu Mr. News, adica Rupert Murdoch, unul dintre cei mai mari moguli de media din lume, proprietarul News Corp, ce detine, printre altele, Wall Street Journal. Patriciu il citeaza pe Murdoch spunand ca “informaţia nu poate fi gratis, aşa cum a ajuns astăzi pe internet. E doar un accident. Se va găsi o metodă”. Si s-au despartit optimisti dupa ce au vazut cat de bine-i merge in vremuri de criza unui vanzator de hotdog cu vanzari mari pentru ca oamenii nu mai merg la restaurant. Concluzia: asa cum oamenii au nevoie de hrana in orice timpuri, la fel au nevoie si de informatie, asa ca afacerile din presa vor merge bine. In consecinta, micul mogul din Romania investeste in presa: spune ca tocmai a cumparat o tipografie de la niste “batrani” germani umiliti de criza si in prag de faliment, dar pe care el i-a salvat astfel, smulgand chiar lacrimi de recunostinta de la bunicii nemti. Patetic!

Ce vrea sa ne spuna, de fapt, micul mogul

Dincolo insa de oportunitatile de afaceri cu care se lauda Patriciu, acesta ne ofera si o lectie de viata: “Viata merge inainte, oamenii care muncesc din greu, eficient si cu pasiune, vor trece cu bine si de aceasta perioada.” O lectie de viata pe care unii dintre noi ar putea-o caracteriza ca fiind de un cinism caracteristic doar unui afacerist fara scrupule. Se stie ca Patriciu a devenit miliardar peste noapte, in urma cumpararii, in conditii suspecte, a rafinariei Petromidia, caz judecat in prezent de instante. Tot peste noapte a devenit Patriciu si mogul de presa si tot in urma “muncii grele si pasionate”, adica prin investitii masive in publicitate si campanii de marketing agresive pentru Adevarul si Click. Daca eu, care ma uit la televizor destul de rar, sunt deja zgariat in urechi de urletele unui nene care ne spune ca Adevarul si Click au ajuns nr. 1 in Romania, atunci ceva nu e in regula cu afacerile lui Patriciu. Tare mi-e teama sa nu fie decat un imperiu de carton.

Banca Centrala Europeana a scazut dobanda la 1%

Analistii se asteptau ca Banca Centrala Europeana (ECB) sa scada din nou dobanda de refinantare in sedinta de joi, cu 0,25% la 1%, un nou minim record de la introducerea euro. (E ciudat ca analistii nostri au considerat o surpriza scaderea dobanzii BNR de la 10% la 9,5%).

In acelasi timp insa, datorita ultimelor semnale incurajatoare de pe pietele mondiale, inclusiv Europa, preprezentantii ECB ar putea semnala ca este vorba de un prag minim al dobanzii, un final al ciclului relaxarii politicii monetare, cu toate ca nimeni nu a exclus o scadere a dobanzii sub 1%.

In ultimul timp au aparut o serie de semnale pozitive din domeniul economic:  o posibila revenire a economiilor din Asia, indicatorii de incredere s-au imbunatatit si, cel mai important, restrictiile de creditare in Europa se relaxeaza. Totusi, economia europeana se afla intr-o stare foarte proasta, dupa cum arata ultimul raport FMI, care prognozeaza o scadere drastica a PIB-ului cu 4,2% in 2009. In aceasta situatie, BCE a fost nevoita sa reduca in continuare dobanda pentru a sprijini economia.

Dar pentru ca pe piata exista inca o seceta de lichiditati, se asteapta ca presedintele BCE, Trichet, sa anunte si masuri non-standard de injectare de lichiditati in piata: o facilitate de credit (auction) pe termen de 12 luni, fata de maxim 6 luni disponibila in prezent, precum si masuri tip quantitative easing, prin care ECB sa tipareasca bani prin cumpararea de titluri de stat (bonds) sau titluri corporative. Insa aceste masuri exceptionale ar putea fi anuntate doar in cazul inrautatirii indicatorilor economici.

Cand presa devine caine de paza al puterii

De multe ori presa isi ia in serios rolul de “caine de paza al democratiei”, dar parca prea des citesc in ziare respectabile articole care imi dau senzatia ca nu fac altceva decat sa sustina, involuntar, abuzurile celor de la putere. Involuntar, pentru ca este vorba de articole scrise mai mult informativ, in stil radio-TV, decat in spiritul introspectiei si ridicarii unor semne de intrebare cu privire la afacerile pe banii contribuabililor a celor pe care i-am ales sa ne reprezinte.

De pilda, un articol din Cotidianul anunta ca reprezentantii celor doua partide la putere din Brasov, PNL prin presedintele consiliului judetean, Aristotel Cancescu si George Scripcaru, primarul PDL al Brasovului, nu s-au inteles cu privire la construirea unui aeroport in localitate, proiect initiat de consiliul judetean. Asa incat au cazut la pace, convenind ca si cei de la PDL sa-si faca aeroportul lor, unul mai mic, pentru avioane particulare?! Asadar, partidele isi fac aeroporturi pentru ele, pentru propriile interese, nu pentru interesul comunitatii, un fapt consemnat cu seninatate de presa, care se rezuma la a prezenta conflictul dintre cele doua puteri ca si cand cea de-a treia, alegatorii, nici n-ar exista.

De ce ar fi nevoie de inca un aeroport, in plina criza, pe banii contribuabililor? O intrebare nepusa in articolul ce pare la fel de fericit, ca cele doua partide, de faptul ca ciolanul puterii s-a impartit.

Apoi, articolul mentioneaza faptul ca o companie privata canadiana va detine 64,3% din actiunile aeroportului, in conditiile in care aceasta vine cu o contributie de mai putin de o treime din avansul necesar initierii afacerii. Un “de ce” la care cetatenii Brasovului ar avea nevoie de un raspuns. In final, desi se pare ca respectivul contract s-a semnat deja, nu se cunosc conditiile contractuale, toate informatiile fiind mai mult zvonuri, venite de la politicieni.