Cum fac bancherii bani si pe timp de criza?

Bancile atrag depozite si dau credite. Asta este una dintre sursele de profit. Pe timp de criza, multe lucruri o iau razna, inclusiv dobanzile. La credite urca spectaculos, din cauza fricii ca o parte din banii imprumutati sa nu se mai recupereze. Daca vrei sa depui niste euro in banca, primesti o dobanda de 2-2,5% pe an. Aceeasi bani sunt imprumutati altora de banca in schimbul unei dobanzi ce ajunge la 13% pe an. De zece ori mai mare. Asa au ajuns bancile romanesti ca in primele 10 luni ale lui 2009 sa dea credite in valuta (euro) de 1,1 miliarde lei, desi au strans in depozite de patru ori mai mult (4,2 miliarde lei). Ceea ce inseamna ca bancile, sau cel putin unele dintre ele, nu se mai finanteaza de afara, nu mai e valabila povestea cu CDS-urile de 3%, au destul fonduri de la deponentii rezidenti, problema e, ca si in alte tari dezvoltate, vezi cazul Germaniei, ca nu se gasesc clienti pentru credite iar bancherii sunt prea reticenti in a-si asuma riscuri mai mari pentru cei care doresc finantare. Garantarea de catre stat a creditelor s-a dovedit si va ramane, probabil, o solutie viabila.

Cum vor sa stimuleze germanii relansarea creditarii firmelor de catre banci

Presa germana (Spiegel) anunta ca guvernul federal pregateste masuri de stimulare a creditarii intreprinderilor, “a caror situatie este foarte critica”, potrivit sefei guvernului german si a partidului CDU, Angela Merkel. Aceasta spune ca s-a intalnit cu bancherii, carora le-a transmis urmatorul mesaj: e adevarat ca pe de o parte acestia trebuie sa se comporte cat mai responsabil, aceasta fiind de altfel si lectia predata de actuala criza, numai ca bancile sunt acum prea responsabile. Acestea au si indatorirea de a stimula economia, prin acordarea de finantari. Pentru impulsionarea acestora, guvernul geman se pare ca va adopta masuri concrete: achizitia de datorii (creante, debite) acumulate de banci, in valoare de aproximativ 10 miliarde de euro, ce urmeaza a fi garantate de stat, dintr-un fond special creat pentru iesirea din criza, urmand ca bancile sa utilizeze respectivele resurse eliberate pentru furnizarea de noi credite, a caror volum s-ar putea ridica la 100 de miliarde de euro.

In plus, guvernul german se pare ca are de gand sa furnizeze direct bancilor si fonduri de la stat, bani ce vor fi folositi pentru acordarea de credite sectorului privat.

Care este scopul SVP-urilor Erste Bank?

Doua Special Purpose Vehicles (SPV), sau doua SRL-uri, au fost constituite de Erste Bank in Austria (EGB Ceps Beteilungen GmbH and EGB Ceps Holding GmbH) pentru a transfera pachetul de 69.3% detinut la BCR, dar si la celelalte banci din zona detinute, cu exceptia Ucrainei. Reprezentantii Erste au spus ca este vorba de optimizarea structurii organizationale, fara a avea vreun impact asupra activitatii bancii. Dar cum se optimizeaza astfel activitatea bancii? Nimeni n-a raspuns pana acum.

Analistii independenti prevad o intarire a leului in 2010

Cursul valutar se va situa la finele acestui an la 4,33 lei/euro, dar va coborî la 3,97 lei/euro la sfârşitul anului viitor, în condiţiile în care rata medie se va reduce doar uşor, de la 4,29 la 4,27 lei/euro, potrivit raportului Economist Intelligence Unit (EIU) din luna noiembrie.

Analiştii EIU estimează pentru 2011 un curs valutar de 3,97 lei/euro, similar celui prognozat pentru finele anului viitor, şi o rată medie de schimb de 4,12 lei/euro.

EIU previzionează că moneda naţională se va aprecia şi faţă de dolar, de la 2,93 lei/dolar la finele acestui an la 2,87 în decembrie 2010 şi 2,82 lei/dolar în 2011.

Cursul mediu de schimb leu/dolar va scădea constant în următorii ani, de la 3,07 lei/dolar în 2009 la 3 lei/dolar anul viitor şi la 2,95 lei/dolar în 2011.

Prima Casa pentru americani s-a prelungit

Si americanii au programul lor de stimulare a pietei rezidentiale, gen Prima Casa, insa ei chiar primesc un ajutor de la stat, pe cand noi trebuie sa ne multumim cu niste dobanzi mai mici, adica normale. In SUA se cheama homebuying tax credit, este vorba de un ajutor de pana la 8.000 de dolari care reprezinta, de fapt, valoarea impozitului pe venituri ce ar trebui sa-l platesca statului persoana sau familia ce-si cumpara prima locuinta, cu o valoare maxima de 800.000 de dolari. Programul a fost recent prelungit si extins si pentru cei care-si cumpara a doua locuinta, valoarea subventiei fiind de 6.500 de dolari.

Transfer international de bani cu cardul

In Franta s-a lansat, de catre MFTEL, lider in cartele telefonice preplatite si Transcash, un pachet de doua carduri Visa destinate transferurilor de bani ale emigrantilor. Cum functioneaza: cel care lucreaza in strainatate primeste doua carduri, unul de pe care transfera sumele de bani, altul pe care-l da persoanei de acasa ce primeste banii si-i poate retrage de la orice bancomat sau poate sa faca direct plati in magazine sau pe internet. Este vorba de carduri preplatite, deci fara a fi necesar un cont bancar, dar care se pot utiliza la fel ca orice alt card bancar. Costul pachetului de carduri in Franta e de 20 de euro, iar comisionul lunar de 1,5 euro. Cardul de baza se poate incarca prin telefon, SMS sau internet, in schimbul unui comision intre 5 si 10%. Cam mult.

Ce presedinte votez si de ce

Sa-i luam prin eliminare, pe primii trei cu sanse reale. Liberalul Antonescu nu are suficienta experienta si prestanta pentru a merita functia de presedinte. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca este adeptul unui liberalism extremist sustinut de omul de afaceri Dinu Patriciu, care respinge acordul cu FMI in ciuda faptului ca toata lumea a ajuns la concluzia ca era si este indispensabil.

Geoana, din pacate, se dovedeste a fi prostanacul catalogat de Iliescu, mai exact prea naiv pentru a putea castiga in lupta cu calitul lup de mare Basescu. In ultima confruntare televizata, Geoana a exacerbat linia sociala pe care se bazeaza, propunand infiintarea unei societati farmaceutice de stat care sa furnizeze medicamente ieftine saracilor si credite cu dobanzi subventionate. Pe de alta parte, Geoana s-a aratat dispus sa formeze o coalitie cu liberalii daca va castiga alegerile, ceea ce ar putea pune capat crizei politice prin formarea unui guvern cu sprijinul unei majoritati parlamentare. Adica o solutie in interesul poporului. In cazul in care Basescu ramane presedinte, nimeni nu stie cum se va rezolva impasul politic, cu efecte dezastruoase asupra economiei.

In concluzie, cred ca mai importanta decat persoana viitorului presedinte e capacitatea acestuia de a stabiliza situatia politica. Iar Geoana, prin spiritul sau diplomatic, pe care a incercat sa-l arate in dezbaterea televizata, ar putea fi o solutie mai buna pentru noi. In concluzie, eu m-am hotarat, votez cu Geoana. Cu riscul de a fi acuzat ca sprijin un om politic de stanga, sustinut de un partid al fostilor comunisti si securisti, cu multi corupti . Mi-e frica insa ca votandu-l din nou pe Basescu nu vom mai iesi niciodata din balacareala asta politica. Si totusi, nu cumva compromisul asta e prea mare? Nu cumva votandu-l pe Geoana legitimam persoane nedemne sa ne reprezinte, in general fosti comunisti si securisti? Dar daca ne gandim la gasca lui Basescu, in frunte cu propria fiica, trimisa de tatic sa ne reprezinte la Bruxelles? E cumplit sa alegi, tot timpul, raul cel mai putin rau. In aceste conditii, trebuie sa fim cat mai lucizi. Sa ne dam seama ca Basescu, desi ar putea fi raul cel mai putin rau, nu are capacitatea de conciliator, nu poate face compromisurile necesare, compromisul de a a alege cel mai putin rau, astfel ca nu are sanse sa mai fie ales inca o data. Nu este, asadar, un vot anti-Basescu ci pro-liniste politica. Cel putin asta este si parerea economistilor si analistilor straini. Nu prea conteaza presedintele, conteaza sa avem un guvern cat mai repede si cat mai stabil.

Merita Dinu Patriciu titlul de zmeul cel rau?

Cam asa il portretizeaza redactorul sef al ziarului Business Standard, Radu Soviani. “Domnul Patriciu stie sa faca bani doar cu un stat slab, eventual corupt”, scrie el. Nu vad insa care este vina lui Patriciu ca intr-un moment in care statul nu stia ce sa faca cu rafinaria Petromidia, el a cumparat-o, cum-necum, i-a reesalonat datoriile, cum-necum, reusid sa faca, in final, o companie puternica, Rompetrol, ce rivalizeaza cu Petrom-ul vandut de stat, se spune pe nimic, austriecilor de la OMV. L-am putea acuza in aceste conditii pe Patriciu, care a vandut afacerea cazahilor, de lipsa de patriotism? Eu zic ca nu, atata vreme cat Rompetrolul ramane cu o rafinarie si o retea de distribuite in care lucreaza mii de romani, cum se intampla dealtfel si cu Petrom. De unde atunci avantul acuzator la adresa “mogulului” Patriciu din partea lui Soviani? Mai ales ca acuzatiile sunt cusute cu ata alba, de paianjen chiar, de pomisiunile electorale ale lui Basescu si Crin Antonescu, ce avanseaza masuri populiste de reducere a taxelor. Fapt ce ar duce la adancirea deficitului bugetar, intr-un context in care el trebuie diminuat si, elucubrant, la instabilitatea tarii, fapt ce i-ar conveni de minute zmeului cel rau, Patriciu, pentru a pune mana  iar pe cine stie ce afacere-bomba. Un scenariu fatalist, gratuit si putin credibil.

Criza afecteaza lansarea primei rachete romanesti pe luna

Din pacate, operatiunea de lansare a rachetei, sponsorizata de BRD si realizata de ARCA, s-a soldat cu un esec, asa ca a fost amanata pentru primavara anului viitor. Cauza: din cate am inteles eu, n-au reusit sa umfle balonul care urma sa ridice racheta in aer ca sa-si ia zborul spre luna. Asta ne mai lipsea, nu ajunge criza economica, politica, dar mai ales morala a liderilor de opinie din Romania, zic eu.

O pastila de optimism: Sa nu uitam ca FMI ne-a anuntat ca iesim din criza in 2010

Conform ultimei prognoze a FMI asupra economiei romanesti, cei mai multi indicatori pentru 2010 sunt pozitivi, ceea ce arata ca va fi anul iesirii din criza. Sa-i luam pe rand: creditarea va reveni la 5,6%, un nivel la care s-a ajuns in prezent, dupa o prabusire de la 50-60% in ultimii trei ani. Mai rau e ca pana la finalul anului se estimeaza scaderea creditelor cu 1,7%, ceea ce arata ca bancile vor avea ceva probleme in continuare cu imprumuturile neperformante care le afecteaza profiturile si capitalul.

In privinta cresterii economice, FMI prognozeaza un avans minim, de 0,5% (525 miliarde lei, peste cel din 2008, de 504 miliarde lei), dar e cu plus, dupa o aterizare dura de 8,5% in 2009 (497 miliarde lei), neprevazuta nici macar de premiantii Nobel, darminte de Mugur Isarescu, care mai mult glumea decat sa ne avertizeze serios ca mercedesul economic romanesc cu PIB de 6-8% in ultimii trei ani, ce sclipea de-ti lua ochii pe dinafara, era de fapt supraincalzit, clocotea apa in motorul de Dacie. Sa recunoastem insa ca avertismente din partea dumnealui au existat, dar prea au fost cu jumatate de gura, prea multe glumite in loc de discursuri convingatoare.

Un alt indicator promitator, cererea interna, va creste la anul cu 1,4%, dupa o ajustare majora in 2009, de 13,4%, ceea ce inseamna ca atat consumul cat si investitiile s-au prabusit in acest an, dupa o crestere de 12-14% anterior. Iata dimensiunea crizei.

Si o veste proasta, in cele din urma: somajul va ajunge la 10%, fata de numai 4-5% in anii precedenti, adica o dublare.

Va scadea insa la 8% in 2011, cand si ceilalti indicatori se vor colora in roz: creditare va creste cu 13%, PIB-ul cu 4,6% iar cererea interna cu 3,8%.