Ce e nou la Eximbank?

La doar cateva zile de la inceperea campaniei electorale, in presa a aparut “bomba” cu salariul de 20.000 de euro al presedintelui Eximbank, Ionut Costea. Care mai e si cumnatul lui Mircea Geoana. Iar Basescu, fireste, a si luat atitudine, la o “alta” televiziune. Sa nu uitam ca in 2006, presedintele Eximbank era Mariana Diaconescu, nevasta politicianului PSD Cristian Diaconescu, fost ministru al Justitiei, a carei salariu a fost majorat de fostii sefi ai AVAS pana la 800 milioane de lei pe luna, adica la acelasi nivel de acum. Un nivel asemanator cu cel al presedintilor de banci comerciale, intrucat, chiar daca e de stat, si Eximbank e o banca comerciala, zic eu. Chiar daca e de discutat un contract de bancher la o banca de stat, e o marlanie ca aceasta sa se discute in campania electorala.

Cum sa apuci leul de coada

Ma aflu printre cei care trebuie sa se recunoasca repetenti la finante personale, pentru ca una e teoria, alta practica. Acesta este primul motiv pentru care imi place initiativa BCR de a lansa un proiect de educatie financiara a adultilor, www.scoaladebani.ro, printr-o modalitate iubita de copiii lor, joaca pe internet. Ei (adica cei de la BCR, in frunte cu presedintele Bruynseels, un englez foarte de treaba, seful comunicarii, maestrul Cornel Cojocaru, directorul de marketing, Daniel Pana si “dirigintele” clasei, Alexandru Printz) sunt toti niste bancheri foarte de treaba si destepti, nu cum ati putea banui, asca ca va recomand sa vizitati site-ul pentru ca aveti ceva de invatat de acolo.

Trezorierii bancilor, mustruluiti din nou de BNR

Traderii unor banci romanesti au fost si ei, in octombrie 2008, la apogeul crizei financiare, victimele acesteia, in urma unui scandal imens dezvaluit chiar de guvernatorul BNR. Acum, consilierul acestuia, Adrian Vasilescu, acuza din nou trezorierii bancilor pentru ca nu-si fac treaba, adica nu se imprumuta intre ei pe piata interbancara, in consecinta dobanzile cresc. Reactia a venit dupa ce BNR-ului i s-a reprosat ca mentine seceta de lichiditate pentru a pastra dobanzi mari, cu scopul de a mai pondera deprecierea leului. “In septembrie, pe piata monetara interbancara, am vazut dobanzi de 4 sau de 5 la suta. Exprimand, desigur, exces si nu deficit de lichiditate. Pe urma am vazut cum dobanzile urca, mai intai la 8 la suta, pe urma la 10 la suta. Sa intelegem ca a scazut lichiditatea? Nu. Trezorierii bancilor comerciale nu si-au coordonat miscarile. Si, in loc sa tranzactioneze intre ei, cei care aveau surplus de lichiditate si cei care aveau deficit, la costuri rezonabile, au ales calea cea mai scumpa. Bancile cu surplus au adus la BNR, la facilitatea de depozit, 4 miliarde de lei. Cu o dobanda de 4 la suta. Bancile cu deficit au venit tot la BNR, la facilitatea de creditare lombard, platind dobanzi de 12 la suta. Ce a urmat? Au urcat dobanzile. Dar cei care au procedat atat de “imprevizibil” vorbesc, in dezbateri publice, despre nevoia unei piete monetare functionale. Fara sa stie ca numai ei pot face aceasta piata. BNR doar o reglementeaza”, acuza Vasilescu.

Care este calcaiul lui Ahile la Erste Bank

Erste Bank pare a se descurca mai bine decat alte mari grupuri bancare europene, pentru ca, spre deosebire de acestea, s-a concentrat pe activitati bancare de baza (retail), fara a intra in blestematele de-acum produse financiare de investitii derivate si complexe, ar putea concluziona unii din afara, cum se spune, mai exact presa britanica de specialitate. Uitand insa ca grupuri ca Erste, Raiffeisen, UniCredit sau Societe Generale nu prea au avut alte alternative in tari abia iesite dintr-un comunism dictatorial feroce precum tara noastra si unde produsele de baza, precum creditele sau depozitele, s-au dovedit mai derivative decat derivativele.

Problema reala a acestor banci, dar care este, in acelasi timp, si problema clientilor lor, este supraindatorarea, bancile acordand credite prea mari pentru veniturile noastre, precum si imprumuturile in valuta, devenite mai scumpe din cauza deprecierii monedelor locale. Peste toate acestea a venit criza, care a exacerbat aceste probleme dar mai ales a dus la cresterea somajului si reducerea veniturilor.

Cel mai rau este insa ca salvarea economiilor tarilor emergente din Europa depinde si acum de revenirea din soc a tarilor occidentale, de care a depins si dezvoltartea si supraincalzirea unor economii in ultimii ani, ca cea a Romaniei. Cu alte cuvinte, grupuri bancare cu caracteristica locala, dezvoltate doar in tarile emergente, cum este Erste Bank, a devenit captiva de dezvoltarea acestor economii. In timp ce grupurile bancare raspandite intr-o arie geografica mai generoasa, precum Societe Generale sau UniCredit, ar putea compensa mai bine o eventuala letargie a revenirii din criza a tarilor emergente, fapt care ar spori pierderile bancilor din regiune.

Desi aceste banci au fost ajutate in perioada de criza de guverne si organisme internationale (FMI, BERD), raman vulnerabile pe viitor, astfel ca noi masuri ar putea  fi vizibile in curand, precum preluari sau fuziuni. De altfel, Erste ca jucator regional a fost sursa speculatiilor de vanzare inca inainte de criza, cand se afla pe cai mari. Se pune intrebarea daca banca va reusi sa-si revina singura pentru a evita o preluare ieftina pana la un moment in care se va intrema suficient pentru a putea merge mandra la altar.

Dati-ne umbrela si cand ploua!

“Pur si simplu nu stii care afacere va supravietui pana piata nu se va stabiliza”, a declarat seful OTP Bank, Laszlo Diosi, confirmand astfel regula potrivit careia bancile iti dau umbrela cand e soare si ti-o iau cand ploua. Cu alte cuvinte, dau credite doar cand toate afacerile merg bine iar piata e in crestere, iar pe timp de criza prefera sa stea pe lichiditati. Va veni insa si momentul in care actionarii vor cere profit si bancile vor incepe sa munceasca si sa afle si care afaceri merg bine, spune un fost bancher foarte destept cu care am vorbit azi.

Care este adevarul in cazul creditelor ipotecare de la BCR?

“Suma maxima a creditului ipotecar de la BCR: pana la 100% din valoarea investitiei”. Asa scrie pe site-ul bancii. Asta inseamna ca nu ai nevoie de avans pentru un credit de la BCR, spre deosebire de programul Prima Casa, unde avansul de 5% e obligatoriu, sau de avansul de 25% in cazul altor banci. De ce cer bancile avans? Pentru a se asigura ca vor recupera in castig casa ipotecata, daca se ajunge in situatia de executare silita, un risc major in actualele conditii. Foarte ciudat vine, in acest context, raspunsul presedintelui Erste Bank, Andreas Treichl, potrivit caruia raportul dintre valoarea creditata si valoarea imobilului (Loan to Value-LTV), adica avansul mediu a fost si este in medie de 50% la BCR. Probabil e vorba de wishfull thinking, daca ne gandim ca pretul unor apartamente cumparate cu credit cu avans 0 anul trecut a scazut acum cu 50%.

UniCredit Tiriac trage tare pe credite de consum

In ciuda crizei, UniCredit Tiriac Bank promoveaza credite de consum, ce se vand inclusiv in Metro, profitand astfel de capcana in care au intrat alte banci foarte agresive in anii pre-criza. Astfel, banca a reusit sa-si majoreze cota de piata (vezi graficul).

L-am intrebat pe vicepresedintele pe retail al bancii, Zoltan Major, la ce crestere a volumului de credite se asteapta in acest an, dupa ce in anii trecuti am asistat la un ritm mediu de ascensiune a creditelor de peste 60%. “Vrem sa crestem peste media pietei, estimata la 5%”, spune Major. Banca promoveaza credite de consum datorita faptului ca valoarea acestora este mai mica, dobanzile sunt mari, deci profitul bancii e pe masura, cu toate ca riscurile sunt ridicate. Creditele ipotecare raman in continuare “cenusarese”, din cauza ajustarii puternice a preturilor la case, scaderea semnificativa a numarului de clienti eligibili sau problemele de finantare pe termen lung.

Votati Misu Negritoiu guvernator!

Nu va indemn eu sa faceti asta, probabil ca la asta se gandeste “prostanacul” Geoana prin readucera in politica a sefului ING Bank, Misu Negritoiu, fost si probabil inca membru PSD, ministru in guvernul Vacaroiu, consilier al lui Iliescu, dupa ce in vremea lui Ceausescu au lucrat in celebrul minister al Comertului Exterior, controlat indeaproape de Securitate.

Misu Negritoiu a participat la prezentarea unui plan anti-criza de catre PSD, un partid aflat la putere dar care face opozitie. Ca sa vedeti despre ce partid serios e vorba. Plan despre care nu am inteles mare lucru si care oricum a fost anulat de succesul programului Prima Casa (si primul siloz, probabil).

Am mai observat ca guvernatorul Isarescu are o “anumita” presa tot mai proasta in ultima vreme, iar apropierea alegerilor pentru un nou mandat in fruntea BNR, intr-o perioada de criza in care i se poate reprosa orice destul de usor, mai ales “prostii”, e un moment perfect pentru o lovitura sub centura.

Nu e prima data cand Negritoiu critica BNR, ceea ce nu e rau, mai ales ca atunci cand avea motive, nu se ezita sa si laude unele decizii ale bancii centrale. Dar a critica BNR-ul din sediul PSD nu mai are nici o credibilitate (si nici nu ma mai obosesc sa descriu aici criticile acestuia) iar singurul lucru la care te poti gandi e ca Misu vrea fotoliul lui Mugur. Ceea ce nu e prea corect, in actuala situatie de criza, cand nu de critici si atacuri avem nevoie ci de masuri constructive, ca sa folosesc un limbaj la indemana neocomunistilor.

Va aproba Isarescu PSD-izarea CEC-ului?

PSD vrea sa-si impuna oamenii in esalonul doi al conducerii CEC-ului, dupa ce tentativa de a-l inlocui pe presedintele Ghetea cu Jiru a dat gres, din cauza lui Isarescu. Ce curaj din partea lui, totusi, nu credeti? Si totusi, era inacceptabil ca Jiru sa-i ia locul lui Ghetea. Daca se gasea un catindat mai acatarii… Fostii liberali ar urma sa fie inlocuiti cu oamenii PSD, cel mai cunoscut fiind ziaristul Andrei Postelnicu, ajuns consilier al presedintelui PSD, Mircea Geoana. Propunerile PSD-ului vor trebui sa fie aprobate de BNR. Ar fi culmea ca Isarescu sa-i respinga si pe astia. Nu de alta, dar ar starni putin scandal. Si totusi, nu poate sa le dea binecuvantarea daca respectivele persoane sunt dubioase sau n-au treaba cu finantele si bancile.

De ce a luat BRD Prima Casa?

Pentru ca s-au miscat mai repede si au depus primii dosarul pentru conventia cu Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, mi-a spus azi presedintele acestei institutii, Aurel Saramet, cu ocazia evenimentului organizat de BRD prin care a fost semnat primul credit pentru Prima Casa. De ce s-au miscat atat de repede cei de la BRD? Pentru ca si ea si alte banci sunt disperate sa dea din nou credite si mai ales pentru ca e vorba de un credit garantat integral de stat. Mai mult, le iese si un profit,  marja fiind de 4% peste Euribor. “Cererea e foarte mare, asta ne-a determinat sa ne miscam atat de rapid”, mi-a spus si cel care s-a ocupat de “afacere”, Adrian Jantea de la BRD. El a fost stimulat, fireste, si de faptul ca banca s-a gandit sa exploateze mediatic evenimentul, la care au participat premierul Boc si ministrul de Finante Pogea. Bravo BRD! Amanunte despre povestea primului credit la Prima Casa, aici.