La fiecare tranzactie de 100 de euro cu cardul se fura 5 centi

Utilizarea cardurilor bancare este convenabila (poti avea acces rapid la fonduri, de la ATM-uri, la orice ora si in orice zi, plus ca poti plati la ATM-uri facturile de utilitati sau orice alte plati, la unele banci). In plus, este si mai ieftin sa retragi bani de la bancomate (0.2% plus 0,2 lei in cazul bancilor mari, de la propriile ATM-uri, fata de 0,5% la ghiseu, dar si la bancomatele altor banci). Utilizarea unui card e chiar mai sigura decat a purta banii in portofel, riscand astfel sa-i pierzi, pe cand daca pierzi cardul hotul nu-l poate folosi (decat daca gaseste un magazin unde nu I se cere codul PIN si buletinul). Si cand ai atatea avantaje, nu se poate sa nu existe si un inconvenient. Iar acesta este, fireste, tot hotia, mai exact hotia informatica, din conturile aferente cardurilor, prin clonarea acestora sau pur si simplu prin accesul la informatiile care ofera acces la contul de card. Cat de raspandita a devenit infractionalitatea cu carduri furate sau cu tranzactii bancare online, fara numerar? In Romania nu se stie sigur, oricum e mai mica decat in alte tari, din simplul motiv ca la noi sunt mai putine carduri, mai putine tranzactii si mai putini, mult mai putini bani pe carduri. In tarile mari insa din Europa, e ingrijorator cat se fura de pe carduri.

Astfel, la fiecare 100 de euro platiti cu cardul, 5 centi se pierd din cauza fraudelor, conform datelor furnizate de Visa Europe publicatiei Frankfurter Allgemeine Zeitung. Si asta acum, dupa introducerea pe scara larga a cardurilor cu cip si pin, mult mai sigure deca vechile carduri cu banda magnetica, ce reprezinta inca grosul in Romania. In urma cu doar 3 ani, cand si in Germania acestea erau cele mai multe, la fiecare 100 de euro se pierdeau 8 centi. Anul trecut, politia germana a inregistrat 67.000 de cazuri de fraude cu carduri, pagubele ridicandu-se la 47 de milioane de euro.

Cererea de credite la Banca Transilvania s-a dublat

Robert Rekkers, Banca Transilvania, declaratie in Bursa: Suntem, totuşi, mai optimişti decât acum câteva luni. Avem semnale că piaţa s-a mai dezmorţit. Sunt şi câteva rezultate recent înregistrate de Banca Transilvania, care susţin această afirmaţie: în trimestrul al treilea din acest an, totalul portofoliului de credite a crescut cu aproape 400 milioane lei, la peste 11,650 milioane lei şi vedem un trend pozitiv inclusiv în trimestrul IV. În ceea ce priveşte cererea de credite din partea persoanelor fizice, dacă în primul semestru, a fost un nivel mai scăzut de solicitări, acestea s-au dublat acum.

Economia Romaniei, o surpriza (prea) placuta pentru analisti

Datele privind primele estimări ale cresterii economice în trimestrul III 2009 au produs o surpriză foarte plăcută, apreciaza analistii economici ai BCR.

 PIB s-a contractat cu 7,1% fată de acelasi trimestru din anul precedent (-9,6% estimarea BCR si 9% consensul pietei). Cam mare eroarea de estimare!

 Datele ajustate sezonier indică o moderare a declinului economic la -0,7% fată de trimestrul anterior după scăderea de -4,6% din trimestrul I si -1% în trimestrul II.

De ce face misto BNR de Erste Bank?

Probabil pentru ca asa-i sta bine unei banci centrale balcanice. Bascalia lui Adrian Vasilescu la adresa Erste Bank e urmatoarea: Erste a ajuns bunica-mama a BCR, nu mai e banca-mama, pentru ca a trecut-o pe doua SRL-uri (EGB Ceps Holding GmbH si EGB Ceps Beteiligungen GmbH), din motive de eficienta operationala. Vasilescu spune ca operatiunea e legala, a avut acordul BNR, insa nu intra in amanunte mai serioase, precum efectele acestei miscari. De ce oare? Reprezentantii Erste mentioneaza, pe de alta parte, ca este vorba doar de eficienta operationala, decizie luata la nivelul tuturor bancilor din grup, nu doar la BCR,  si ca nu este vorba de tertipuri fiscale, precum eludarea cerintelor de capital.

Ungaria vrea sa impuna restrictii la creditele in valuta

Autoritatile din Ungaria sufla acum si-n iaurt cand vine vorba de riscul creditarii. Propun limitarea valorii creditelor ipotecare in euro la 54% din valoarea imobilului (loan-to-value) si chiar 30% in alte monede, precum franci elvetieni, care reprezinta majoritatea imprumuturilor contractate in anii precedenti, in timp ce loan-to-value pentru forint sa fie de maxim 70%. Si gradul de indatorare ar putea fi scazut semnificativ in cazul creditelor in euro, rata lunara pentru un credit ajungand la maxim 23% din venituri, in timp ce pentru imprumuturile in alte monede rata sa ajunga la maxim 15% din venituri. Creditele populatiei din Ungaria reprezinta 40% din PIB, 60% fiind in franci elvetieni.

Ce e nou la Eximbank?

La doar cateva zile de la inceperea campaniei electorale, in presa a aparut “bomba” cu salariul de 20.000 de euro al presedintelui Eximbank, Ionut Costea. Care mai e si cumnatul lui Mircea Geoana. Iar Basescu, fireste, a si luat atitudine, la o “alta” televiziune. Sa nu uitam ca in 2006, presedintele Eximbank era Mariana Diaconescu, nevasta politicianului PSD Cristian Diaconescu, fost ministru al Justitiei, a carei salariu a fost majorat de fostii sefi ai AVAS pana la 800 milioane de lei pe luna, adica la acelasi nivel de acum. Un nivel asemanator cu cel al presedintilor de banci comerciale, intrucat, chiar daca e de stat, si Eximbank e o banca comerciala, zic eu. Chiar daca e de discutat un contract de bancher la o banca de stat, e o marlanie ca aceasta sa se discute in campania electorala.

Cum sa apuci leul de coada

Ma aflu printre cei care trebuie sa se recunoasca repetenti la finante personale, pentru ca una e teoria, alta practica. Acesta este primul motiv pentru care imi place initiativa BCR de a lansa un proiect de educatie financiara a adultilor, www.scoaladebani.ro, printr-o modalitate iubita de copiii lor, joaca pe internet. Ei (adica cei de la BCR, in frunte cu presedintele Bruynseels, un englez foarte de treaba, seful comunicarii, maestrul Cornel Cojocaru, directorul de marketing, Daniel Pana si “dirigintele” clasei, Alexandru Printz) sunt toti niste bancheri foarte de treaba si destepti, nu cum ati putea banui, asca ca va recomand sa vizitati site-ul pentru ca aveti ceva de invatat de acolo.

Trezorierii bancilor, mustruluiti din nou de BNR

Traderii unor banci romanesti au fost si ei, in octombrie 2008, la apogeul crizei financiare, victimele acesteia, in urma unui scandal imens dezvaluit chiar de guvernatorul BNR. Acum, consilierul acestuia, Adrian Vasilescu, acuza din nou trezorierii bancilor pentru ca nu-si fac treaba, adica nu se imprumuta intre ei pe piata interbancara, in consecinta dobanzile cresc. Reactia a venit dupa ce BNR-ului i s-a reprosat ca mentine seceta de lichiditate pentru a pastra dobanzi mari, cu scopul de a mai pondera deprecierea leului. “In septembrie, pe piata monetara interbancara, am vazut dobanzi de 4 sau de 5 la suta. Exprimand, desigur, exces si nu deficit de lichiditate. Pe urma am vazut cum dobanzile urca, mai intai la 8 la suta, pe urma la 10 la suta. Sa intelegem ca a scazut lichiditatea? Nu. Trezorierii bancilor comerciale nu si-au coordonat miscarile. Si, in loc sa tranzactioneze intre ei, cei care aveau surplus de lichiditate si cei care aveau deficit, la costuri rezonabile, au ales calea cea mai scumpa. Bancile cu surplus au adus la BNR, la facilitatea de depozit, 4 miliarde de lei. Cu o dobanda de 4 la suta. Bancile cu deficit au venit tot la BNR, la facilitatea de creditare lombard, platind dobanzi de 12 la suta. Ce a urmat? Au urcat dobanzile. Dar cei care au procedat atat de “imprevizibil” vorbesc, in dezbateri publice, despre nevoia unei piete monetare functionale. Fara sa stie ca numai ei pot face aceasta piata. BNR doar o reglementeaza”, acuza Vasilescu.

Care este calcaiul lui Ahile la Erste Bank

Erste Bank pare a se descurca mai bine decat alte mari grupuri bancare europene, pentru ca, spre deosebire de acestea, s-a concentrat pe activitati bancare de baza (retail), fara a intra in blestematele de-acum produse financiare de investitii derivate si complexe, ar putea concluziona unii din afara, cum se spune, mai exact presa britanica de specialitate. Uitand insa ca grupuri ca Erste, Raiffeisen, UniCredit sau Societe Generale nu prea au avut alte alternative in tari abia iesite dintr-un comunism dictatorial feroce precum tara noastra si unde produsele de baza, precum creditele sau depozitele, s-au dovedit mai derivative decat derivativele.

Problema reala a acestor banci, dar care este, in acelasi timp, si problema clientilor lor, este supraindatorarea, bancile acordand credite prea mari pentru veniturile noastre, precum si imprumuturile in valuta, devenite mai scumpe din cauza deprecierii monedelor locale. Peste toate acestea a venit criza, care a exacerbat aceste probleme dar mai ales a dus la cresterea somajului si reducerea veniturilor.

Cel mai rau este insa ca salvarea economiilor tarilor emergente din Europa depinde si acum de revenirea din soc a tarilor occidentale, de care a depins si dezvoltartea si supraincalzirea unor economii in ultimii ani, ca cea a Romaniei. Cu alte cuvinte, grupuri bancare cu caracteristica locala, dezvoltate doar in tarile emergente, cum este Erste Bank, a devenit captiva de dezvoltarea acestor economii. In timp ce grupurile bancare raspandite intr-o arie geografica mai generoasa, precum Societe Generale sau UniCredit, ar putea compensa mai bine o eventuala letargie a revenirii din criza a tarilor emergente, fapt care ar spori pierderile bancilor din regiune.

Desi aceste banci au fost ajutate in perioada de criza de guverne si organisme internationale (FMI, BERD), raman vulnerabile pe viitor, astfel ca noi masuri ar putea  fi vizibile in curand, precum preluari sau fuziuni. De altfel, Erste ca jucator regional a fost sursa speculatiilor de vanzare inca inainte de criza, cand se afla pe cai mari. Se pune intrebarea daca banca va reusi sa-si revina singura pentru a evita o preluare ieftina pana la un moment in care se va intrema suficient pentru a putea merge mandra la altar.

Dati-ne umbrela si cand ploua!

“Pur si simplu nu stii care afacere va supravietui pana piata nu se va stabiliza”, a declarat seful OTP Bank, Laszlo Diosi, confirmand astfel regula potrivit careia bancile iti dau umbrela cand e soare si ti-o iau cand ploua. Cu alte cuvinte, dau credite doar cand toate afacerile merg bine iar piata e in crestere, iar pe timp de criza prefera sa stea pe lichiditati. Va veni insa si momentul in care actionarii vor cere profit si bancile vor incepe sa munceasca si sa afle si care afaceri merg bine, spune un fost bancher foarte destept cu care am vorbit azi.