Volksbank schimba dobanda la credite

Redau mai jos un mesaj de la un cititor:

“Volksbank…o banca nesimtita..
dupa ce au marit abuziv la sfarsitul anului 2007 rata dobanzii curente care in conventia de credit este FIXA..vrea sa mai fraiereasca inca o data naivii cu un act aditional care, chipurile, scade rata dobanzii curente la cea initiala care a fost la semnarea conventiei de credit…in fond e o majorare vadita rata dobanda curenta..de expl 5.95 + euribor 3M(-cat e acum 0.8%)…inchpuitiva la ce rata a dobanzii se va ajunge cand euribor va reveni la 3-4%..ca sa nu mai vorbim la cat va ajunge DAE!?
Clauza punctului d)unde banca spune caisi rezerva dreptul de a midifica STRUCTURA ratei dobanzii..si pe care ei s-au bazat ca fiind suficienta pe marirea abuziva facuta, se refera clar la STRUCTURA ratei si nu la RATA dobanzii in sine care ramane FIXAAAAAAAAA!
HOTIII! HOTII!
POPOR SUFERIND CA SI MINE SA NE STRANGEM TOTI SA NE FACEM DREPTATE!
SA NE ALIEM IMPOTRIVA CAPCAUNULUI CARE SUGE ULTIMA REZERVA DIN NOI PE TIMP DE CRIZA!”

Care e adevarul?

Suntem repetenti la scoala de bani

Din peste 8.000 de echipe inscrise in concursul Buzunarul Anului de la www.scoaladebani.ro, doar 1200 de echipe s-au calificat in urma unui test despre cunostintele financiar-bancare. Educatia financiara a romanilor este destul de redusa, in concluzie.

Ce e nou la Eximbank?

La doar cateva zile de la inceperea campaniei electorale, in presa a aparut “bomba” cu salariul de 20.000 de euro al presedintelui Eximbank, Ionut Costea. Care mai e si cumnatul lui Mircea Geoana. Iar Basescu, fireste, a si luat atitudine, la o “alta” televiziune. Sa nu uitam ca in 2006, presedintele Eximbank era Mariana Diaconescu, nevasta politicianului PSD Cristian Diaconescu, fost ministru al Justitiei, a carei salariu a fost majorat de fostii sefi ai AVAS pana la 800 milioane de lei pe luna, adica la acelasi nivel de acum. Un nivel asemanator cu cel al presedintilor de banci comerciale, intrucat, chiar daca e de stat, si Eximbank e o banca comerciala, zic eu. Chiar daca e de discutat un contract de bancher la o banca de stat, e o marlanie ca aceasta sa se discute in campania electorala.

Scoaladebani.ro: avem nevoie de un buget de avarie

Un sfat bun de la dirigintele scolii de bani (scoaladebani.ro): “Un buget de avarie lunar ar insemna cam 20% din venit rezervat pentru situatii de urgenta. Ddaca nu ai la dispozitie un astfel de surplus, poti sa rezolvi cu un overdraft.
Cat priveste bani de rezerva pentru o perioada mai lunga de timp, un astfel de buget ar trebui sa iti acopere cheltuielile fixe timp de 8-12 luni (ideal). Cand zic cheltuieli fixe, inseamna “fara fitze” deci doar strictul necesar pentru un trai zilnic normal.
Cum ajungi la acest buget? Ar trebui sa iti creezi un astfel de fond de rezerva, cu timpul, pe care sa il economisesti intr-un cont de economii sau un alt instrument. Nu miza pe speculatii valutare sau de alt tip. Mai bine castigi o dobanda cinstita decat sa pierzi pe mana ta.”

Si Banca Mondiala ne educa financiar

Dupa lansarea de catre BCR a programului scoaladebani.ro, Banca Mondiala a lansat astazi un raport, la Institutul Banca Roman, in care face o serie de recomandari cu privire la sporirea nivelului de educatie financiara a romanilor: cum sa nu cadem in capcana costurilor ascunse, sa nu ne supraindatoram si asa mai departe. Interesant, bine-venit, util, dar nu cumva cam tardiv? Se spune ca niciodata nu e prea tarziu…

BRD-Societe Generale a castigat 1,4 miliarde euro in Romania

Din 1999, de cand a cumparat BRD, francezii de la Societe Generale au castigat nu mai putin de 1,4 miliarde de euro din afacerile derulate in Romania. Profitul istoric a fost obtinut anul trecut, in ciuda primelor semne de criza, cand BRD a realizat un castig de 367 de milioane de euro.

Probabil ca va intrebati cum ramane cu banii dati pe pachetul majoritar, adica 225 milioane euro. Societe Generale i-a recuperat integral din dividendele incasate in urma cresterii valorii actiunilor la Bursa de Valori, valoarea dividendelor incasate de francezi ajungand la aproape 300 de milioane de euro. Bravo francezilor, ati facut bani frumosi in Romania pana acum si o faceti in continuare. In prima jumatate a unui 2009 de criza, profitul BRD a fost de 101 milioane euro! Impresionant.

Programul Prima Casa, unul dintre castigatorii crizei

Atunci cand a fost lansat, in iunie 2009, in plina criza financiara, cand bancile nu mai dadeau aproape nici un credit iar pretul locuintelor era in cadere libera, programul Prima Casa a venit ca un adevarat balon de oxigen. Era foarte atragator in primul rand datorita dobanzilor inimaginabil de mici pana in acest moment: 5% pe an, fata de 10% in mod normal? Multi oameni au vazut in el sansa vietii de a-si lua o casa! Si asta pe timp de criza, nu in anii precedenti, cand dobanzile, cu tot cu comisioane, erau mai mari! Apoi, guvernul Boc spera ca programul sa mai atenueze si declinul pietei constructiilor. Numai ca efectele crizei au fost si sunt pentru multi dintre noi atat de dramatice incat e o minune ca s-au gasit, pana acum, 5.000 de oameni care sa faca un credit tip Prima Casa. Pentru ca, in ciuda ofertei financiare atragatoare, veniturile au scazut dramatic, somajul a crescut puternic iar preturile caselor s-au prabusit. Doar cei pentru care, din diverse motive, pretul apartamentului nu era pe primul loc si care au fost suficienti de curajosi pentru a avea incredere ca vor avea in continuare venituri sigure si-au zis ca nu trebuie sa mai astepte sa mai scada preturile. (Probabil ca multi au actionat in spirit de turma, crezand ca oferta de credite cu preturi reduse e limitata si va tine doar cat va fi Boc premier). Pentru ca preturile si puterea de cumparare au scazut atat de mult incat valoarea medie a unui credit este de 40.000 de euro si nu 60.000 de euro cat credea premierul Boc in iunie. E clar ca lumea si-a dat seama de grozavia preturilor caselor si au cumparat doar ceea ce ajungea la preturi decente, adica in jur de 40.000 de euro. Cu alte cuvinte, programul Prima Casa a fost, probabil, o idee geniala cu oarecare efect, pe vremuri nebune. Sa fii nebun sau naiv sa-i mai ceri ceva, precum relansarea pietei constructiilor, cum am vazut intr-un ziar financiar. Din acest motiv, cu siguranta ca programul va rezista si in noul guvern si probabil chiar si dupa criza, cu oarecare modificari.

Ce s-ar fi intamplat daca acest program n-ar fi existat?

Cum sa apuci leul de coada

Ma aflu printre cei care trebuie sa se recunoasca repetenti la finante personale, pentru ca una e teoria, alta practica. Acesta este primul motiv pentru care imi place initiativa BCR de a lansa un proiect de educatie financiara a adultilor, www.scoaladebani.ro, printr-o modalitate iubita de copiii lor, joaca pe internet. Ei (adica cei de la BCR, in frunte cu presedintele Bruynseels, un englez foarte de treaba, seful comunicarii, maestrul Cornel Cojocaru, directorul de marketing, Daniel Pana si “dirigintele” clasei, Alexandru Printz) sunt toti niste bancheri foarte de treaba si destepti, nu cum ati putea banui, asca ca va recomand sa vizitati site-ul pentru ca aveti ceva de invatat de acolo.

Trezorierii bancilor, mustruluiti din nou de BNR

Traderii unor banci romanesti au fost si ei, in octombrie 2008, la apogeul crizei financiare, victimele acesteia, in urma unui scandal imens dezvaluit chiar de guvernatorul BNR. Acum, consilierul acestuia, Adrian Vasilescu, acuza din nou trezorierii bancilor pentru ca nu-si fac treaba, adica nu se imprumuta intre ei pe piata interbancara, in consecinta dobanzile cresc. Reactia a venit dupa ce BNR-ului i s-a reprosat ca mentine seceta de lichiditate pentru a pastra dobanzi mari, cu scopul de a mai pondera deprecierea leului. “In septembrie, pe piata monetara interbancara, am vazut dobanzi de 4 sau de 5 la suta. Exprimand, desigur, exces si nu deficit de lichiditate. Pe urma am vazut cum dobanzile urca, mai intai la 8 la suta, pe urma la 10 la suta. Sa intelegem ca a scazut lichiditatea? Nu. Trezorierii bancilor comerciale nu si-au coordonat miscarile. Si, in loc sa tranzactioneze intre ei, cei care aveau surplus de lichiditate si cei care aveau deficit, la costuri rezonabile, au ales calea cea mai scumpa. Bancile cu surplus au adus la BNR, la facilitatea de depozit, 4 miliarde de lei. Cu o dobanda de 4 la suta. Bancile cu deficit au venit tot la BNR, la facilitatea de creditare lombard, platind dobanzi de 12 la suta. Ce a urmat? Au urcat dobanzile. Dar cei care au procedat atat de “imprevizibil” vorbesc, in dezbateri publice, despre nevoia unei piete monetare functionale. Fara sa stie ca numai ei pot face aceasta piata. BNR doar o reglementeaza”, acuza Vasilescu.

Preturile apartamentelor noi, la minime istorice de bubble

Dezvoltatorii ansamblurilor rezidentiale noi incearca sa anunte atingerea unui nivel de rezistenta al preturilor acestor apartamente, preluati cu prea multa naivitate de unii ziaristi. Pretul nivelului de rezistenta al preturilor, de la care acestea ar urma sa creasca din nou, este evaluat la 900 de euro pe metrul patrat.

Spun ca e multa naivitate in toate articolele din presa, inclusiv din cele financiare, pentru ca nici macar nu se precizeaza daca e vorba de pretul pe metrul construit sau util, diferenta fiind destul de mare (un apartament de 100 mp construiti poate avea doar 60 mp utili) sau daca pretul e cu sau fara TVA, mai ales daca e vorba de apartamentele mai scumpe.

Diferente mari pot aparea si cu privire la calitatea constructiei si la utilitatile si facilitatile aferente. Daca am considera ca suprafata medie costruita a unui apartament nou, de 2 camere, este de 100 mp la pretul de 900 de euro cu TVA, atunci pretul mediu ar fi in jurul a 90.000 de euro. Cu mult peste cei 60.000 de euro maxim pentru un credit Prima Casa, cam singurele care se mai pot obtine de la banci de un numar semnificativ de oameni.

Sa nu uitam insa ca exista multe apartamente noi cu preturi de 1.500/mp, poate chiar mai mult, adica in jurul a 150.000 de euro, precum cele din Asmita Gardens, asadar preturi de lux pentru niste apartamente care nu sunt sigur ca sunt de lux. Dovada: insasi banca finantatoare, Alpha Bank, e de parere ca preturile mai trebuie sa scada pentru a se intalni cu noile realitati post bubble imobiliar.