Adevarul pune umarul la promovarea masoneriei

Ziarul Adevarul: „Ia un om bun şi fă-l şi mai bun! – aceasta este cea mai scurtă definiţie a Masoneriei. Pare simplu, dar nu este. Mărturie în acest sens depune însuşi Marele Maestru al Marii Loji Naţionale din România, Eugen Ovidiu Chirovici, alături de care am încercat să lămurim anumite zvonuri, răspândite cu hărnicie, în legătură cu Masoneria. Dacă am reuşit sau nu cititorii vor decide, însă un lucru este cert: masonii români sunt o parte importantă a societăţii civile şi vor să pună umărul la îmbunătăţirea climatului general.”

Cu o asa introducere nu cred ca au fost multi cei interesati sa-l citeasca. Eu am avut rabdarea, si am regretat. M-a uluit in special faptul ca masoneria isi aroga cultura moralitatii, ca si cum aceasta n-ar fi o virtute general valabila.

Asa ca raman cu intrebarea: care sa fie interesul pentru a promova o organizatie secreta a carui sef a ajuns consilierul guvernatorului Mugur Isarescu?

Cartarescu si Herta Muller in presa germana: Romania este condusa de fosti securisti

Mircea Cartarescu, intr-un interviu acordat publicatiei germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, impartaseste opinia castigatoarei premiului Nobel pentru literatura din acest an, Herta Muller, scriitoare de origine romana, potrivit careia Romania de astazi, dupa 20 de ani de la caderea comunismului, ramane condusa de fosti securisti. Majoritatea miliardarilor, a persoanelor din structura puterii si a Parlamentului, au un trecut indoielnic. Cei mai multi au fost nu doar informatori, ci si membri ai Securitatii, spune Cartarescu. Ceea ce mi se pare insa mai grav este faptul ca, dupa parerea lui Cartarescu, in tara noastra exista multe carteluri in domenii importante precum mass-media, in economie sau politica, ce au la baza structura fostei Securitati. Asta este Romania dupa 20 de ani, relatata in Germania de unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati scriitori romani. Nu e deloc magulitor pentru noi.

Suntem repetenti la scoala de bani

Din peste 8.000 de echipe inscrise in concursul Buzunarul Anului de la www.scoaladebani.ro, doar 1200 de echipe s-au calificat in urma unui test despre cunostintele financiar-bancare. Educatia financiara a romanilor este destul de redusa, in concluzie.

Ce e nou la Eximbank?

La doar cateva zile de la inceperea campaniei electorale, in presa a aparut “bomba” cu salariul de 20.000 de euro al presedintelui Eximbank, Ionut Costea. Care mai e si cumnatul lui Mircea Geoana. Iar Basescu, fireste, a si luat atitudine, la o “alta” televiziune. Sa nu uitam ca in 2006, presedintele Eximbank era Mariana Diaconescu, nevasta politicianului PSD Cristian Diaconescu, fost ministru al Justitiei, a carei salariu a fost majorat de fostii sefi ai AVAS pana la 800 milioane de lei pe luna, adica la acelasi nivel de acum. Un nivel asemanator cu cel al presedintilor de banci comerciale, intrucat, chiar daca e de stat, si Eximbank e o banca comerciala, zic eu. Chiar daca e de discutat un contract de bancher la o banca de stat, e o marlanie ca aceasta sa se discute in campania electorala.

Programul Prima Casa, unul dintre castigatorii crizei

Atunci cand a fost lansat, in iunie 2009, in plina criza financiara, cand bancile nu mai dadeau aproape nici un credit iar pretul locuintelor era in cadere libera, programul Prima Casa a venit ca un adevarat balon de oxigen. Era foarte atragator in primul rand datorita dobanzilor inimaginabil de mici pana in acest moment: 5% pe an, fata de 10% in mod normal? Multi oameni au vazut in el sansa vietii de a-si lua o casa! Si asta pe timp de criza, nu in anii precedenti, cand dobanzile, cu tot cu comisioane, erau mai mari! Apoi, guvernul Boc spera ca programul sa mai atenueze si declinul pietei constructiilor. Numai ca efectele crizei au fost si sunt pentru multi dintre noi atat de dramatice incat e o minune ca s-au gasit, pana acum, 5.000 de oameni care sa faca un credit tip Prima Casa. Pentru ca, in ciuda ofertei financiare atragatoare, veniturile au scazut dramatic, somajul a crescut puternic iar preturile caselor s-au prabusit. Doar cei pentru care, din diverse motive, pretul apartamentului nu era pe primul loc si care au fost suficienti de curajosi pentru a avea incredere ca vor avea in continuare venituri sigure si-au zis ca nu trebuie sa mai astepte sa mai scada preturile. (Probabil ca multi au actionat in spirit de turma, crezand ca oferta de credite cu preturi reduse e limitata si va tine doar cat va fi Boc premier). Pentru ca preturile si puterea de cumparare au scazut atat de mult incat valoarea medie a unui credit este de 40.000 de euro si nu 60.000 de euro cat credea premierul Boc in iunie. E clar ca lumea si-a dat seama de grozavia preturilor caselor si au cumparat doar ceea ce ajungea la preturi decente, adica in jur de 40.000 de euro. Cu alte cuvinte, programul Prima Casa a fost, probabil, o idee geniala cu oarecare efect, pe vremuri nebune. Sa fii nebun sau naiv sa-i mai ceri ceva, precum relansarea pietei constructiilor, cum am vazut intr-un ziar financiar. Din acest motiv, cu siguranta ca programul va rezista si in noul guvern si probabil chiar si dupa criza, cu oarecare modificari.

Ce s-ar fi intamplat daca acest program n-ar fi existat?

Inflatia din Ungaria scade, desi a crescut TVA-ul

Economistii au fost surprinsi de scaderea inflatiei in Ungaria pentru a doua luna consecutiv, cu 0,1% in septembrie, rata anuala coborand de la 5% in august la 4,9%, fata de o estimare de 5,2%. Asta in ciuda faptului ca in iulie TVA-ul a fost majorat de la 20% la 25%, pentru ca guvernul ungur sa poata face fata deficitului bugetar, o obligatie in urma acordului cu FMI. Criza a fost cea care a determinat comerciantii unguri sa reduca preturile fara a transmite integral  costul TVA asupra consumatorilor.

Si economistii romani au fost surprinsi de faptul ca inflatia la noi si-a redus simtitor ritmul de scadere, desi nu s-a majorat TVA-ul, asa cum se lauda Boc, care probabil ca a ratat, din ratiuni populiste, acesta sansa. Asadar, in loc ca inflatia sa scada la 4,7%, a coborat nesemnificativ in august de la 4,96% la 4,94%, principala cauza fiind scumpirea tigarilor in urma majorarii accizelor. Cu alte cuvinte, la noi fie criza cat de grea, tigarile nu se ieftinesc.

Preturile apartamentelor noi, la minime istorice de bubble

Dezvoltatorii ansamblurilor rezidentiale noi incearca sa anunte atingerea unui nivel de rezistenta al preturilor acestor apartamente, preluati cu prea multa naivitate de unii ziaristi. Pretul nivelului de rezistenta al preturilor, de la care acestea ar urma sa creasca din nou, este evaluat la 900 de euro pe metrul patrat.

Spun ca e multa naivitate in toate articolele din presa, inclusiv din cele financiare, pentru ca nici macar nu se precizeaza daca e vorba de pretul pe metrul construit sau util, diferenta fiind destul de mare (un apartament de 100 mp construiti poate avea doar 60 mp utili) sau daca pretul e cu sau fara TVA, mai ales daca e vorba de apartamentele mai scumpe.

Diferente mari pot aparea si cu privire la calitatea constructiei si la utilitatile si facilitatile aferente. Daca am considera ca suprafata medie costruita a unui apartament nou, de 2 camere, este de 100 mp la pretul de 900 de euro cu TVA, atunci pretul mediu ar fi in jurul a 90.000 de euro. Cu mult peste cei 60.000 de euro maxim pentru un credit Prima Casa, cam singurele care se mai pot obtine de la banci de un numar semnificativ de oameni.

Sa nu uitam insa ca exista multe apartamente noi cu preturi de 1.500/mp, poate chiar mai mult, adica in jurul a 150.000 de euro, precum cele din Asmita Gardens, asadar preturi de lux pentru niste apartamente care nu sunt sigur ca sunt de lux. Dovada: insasi banca finantatoare, Alpha Bank, e de parere ca preturile mai trebuie sa scada pentru a se intalni cu noile realitati post bubble imobiliar.

De ce tin cu PSD-ul si nu cu CT Popescu si Basescu

Unii colegi din presa mi-au semnalat cu satisfactie editorialul celebrului CT Popescu de la Gandul in care publica pozele unor catei (unii  maraind, precum Basescu, altii cu botul pe labe, ca Geoana, unii in cusca, ca Oprescu). Ar fi primit un A CTP-ul la lectia de cunoasterea mediului din clasa a 2-a pentru acest editorial. In esenta insa, acesta l-a aplaudat pe Basescu pentru jocul sau politic ”inteligent”, acela de a se detasa de scandalul politic, cu scopul de a mai castiga odata alegerile. Desteapta strategie, ce sa zic, si si mai desteapta analiza a CTP-ului. Nimeni insa, adica foarte putini ziaristi, isi pun insa problema din perspectiva interesului public. Cu alte cuvinte: noi ce castigam din acest scandal. Din punctul meu de vedere, noi avem de castigat pentru ca ministrul de Interne a ridicat o problema grava, aceea a fraudarii alegerilor. O problema ce trebuie dezbatuta si atacata, fara a fi o sursa de scandal politic, pentru ca astfel populatia va castiga siguranta unor alegeri corecte si libere. O problema ce nu se poate rezolva prin demiterea ministrului, din motive politice. Pe scurt, din perspectiva mea, ca cetatean, premierul ar trebui sa-si retraga decizia de a-l demite pe ministrul Nica si, dimpotriva, sa ia decizia de a declansa o ancheta pentru clarificarea problemei alegerilor fraudate. Iar Basescu, daca ar fi intr-adevar un garanta al cetateanului si nu ar profita de situatie pentru a castiga capital electoral, ar trebui sa-i sugereze lui Boc sa revina asupra demisiei lui Nica. Fireste ca PSD nu trebuie sa cedeze.

Cine e patronul hotelului Intercontinental din Bucuresti?

Intercontinentalul este un simbol vechi al Bucurestiului. Si totusi, nu se stie cine este patronul acestuia. Daca stie cineva, sa-mi spuna si mie. In presa scrie ca 49% din actiunile hotelului sunt detinute de RHIC Holdin din Elvetia, companie “ai carei actionari nu sunt cunoscuti”. E vorba de acea legislatie off-shore ce protejeaza, in mod ciudat, actionarii unei companii din Elvetia si alte state, precum Cipru. Zvonurile spun ca familia Paunescu ar fi in spatele Inter, iar omul de afaceri Dan Adamescu detine si el 15% din actiuni.

Limitarea bonusurilor bancherilor, o idee prea simplista

Lacomia bancherilor pentru bonusurile uriase pe care le primeau pentru vanzarea cat mai multor produse financiare complexe, cu riscuri ridicate si venituri pe masura, este in opinia autoritatilor si a unor analisti sursa principala a crizei financiare si, in consecinta, ar trebui combatuta pentru evitarea urmatoarei crize.

“Limitati bonusurile bancherilor!”, il indeamna si celebrul economist Paul Krugman, castigator al premiului Nobel pentru economie, pe presedintele american Barack Obama, ce nu este insa convins ca este cea mai buna solutie.

La fel cum nici mie nu mi-e clar ce au autoritatile cu salariile celor platiti de companii private, care spre deosebire de o institutie publica, au grija sa nu risipeasca banii pe salarii daca acestea nu le aduc castiguri pe masura.

Problema, spune Krugman si autoritatile americane si europene, este ca aceste nenorocite de prime stimuleaza bancherii sa vanda tot felul de produse bancare riscante ce ne pot conduce spre un nou bubble si o noua criza.

Dar ce vina au bancherii sau orice alt angajat, din orice alta industrie, ca pot castiga bani multi in niste piete libere, dar reglementate de autoritati? Nu cumva respectivele reglementari, adica regulile jocului, ar trebui mai degraba intarite pentru a se preveni catastrofe prin care am trecut recent?

Oare prin simpla limitare a unor bonusuri vor putea fi evitate produse financiare foarte riscante, pe viitor? Greu de crezut. Daca respectivele bonusuri vor fi mai mici, asta va impiedica bancherii sa mai vanda produse bancare riscante? Imposibil. Cred ca de fapt se incearca aici mai degraba o carpeala a sistemului financiar bolnav decat o reparatie a sursei raului.

Ceea ce m-a surprins insa a fost lipsa unei astfel de analize intr-un comentariu al lui Krugman, a carei idee simplista s-a rezumat la aceea ca doar bonusurile mari sunt de vina pentru ca stimuleaza bancherii sa adopte o politica prea riscanta, ceea ce poate duce la un nou bubble si o noua criza.