Cum vor sa stimuleze germanii relansarea creditarii firmelor de catre banci

Presa germana (Spiegel) anunta ca guvernul federal pregateste masuri de stimulare a creditarii intreprinderilor, “a caror situatie este foarte critica”, potrivit sefei guvernului german si a partidului CDU, Angela Merkel. Aceasta spune ca s-a intalnit cu bancherii, carora le-a transmis urmatorul mesaj: e adevarat ca pe de o parte acestia trebuie sa se comporte cat mai responsabil, aceasta fiind de altfel si lectia predata de actuala criza, numai ca bancile sunt acum prea responsabile. Acestea au si indatorirea de a stimula economia, prin acordarea de finantari. Pentru impulsionarea acestora, guvernul geman se pare ca va adopta masuri concrete: achizitia de datorii (creante, debite) acumulate de banci, in valoare de aproximativ 10 miliarde de euro, ce urmeaza a fi garantate de stat, dintr-un fond special creat pentru iesirea din criza, urmand ca bancile sa utilizeze respectivele resurse eliberate pentru furnizarea de noi credite, a caror volum s-ar putea ridica la 100 de miliarde de euro.

In plus, guvernul german se pare ca are de gand sa furnizeze direct si fonduri de la stat, bani ce vor fi folositi pentru acordarea de credite sectorului privat.

O pastila de optimism: Sa nu uitam ca FMI ne-a anuntat ca iesim din criza in 2010

Conform ultimei prognoze a FMI asupra economiei romanesti, cei mai multi indicatori pentru 2010 sunt pozitivi, ceea ce arata ca va fi anul iesirii din criza. Sa-i luam pe rand: creditarea va reveni la 5,6%, un nivel la care s-a ajuns in prezent, dupa o prabusire de la 50-60% in ultimii trei ani. Mai rau e ca pana la finalul anului se estimeaza scaderea creditelor cu 1,7%, ceea ce arata ca bancile vor avea ceva probleme in continuare cu imprumuturile neperformante care le afecteaza profiturile si capitalul.

In privinta cresterii economice, FMI prognozeaza un avans minim, de 0,5% (525 miliarde lei, peste cel din 2008, de 504 miliarde lei), dar e cu plus, dupa o aterizare dura de 8,5% in 2009 (497 miliarde lei), neprevazuta nici macar de premiantii Nobel, darminte de Mugur Isarescu, care mai mult glumea decat sa ne avertizeze serios ca mercedesul economic romanesc cu PIB de 6-8% in ultimii trei ani, ce sclipea de-ti lua ochii pe dinafara, era de fapt supraincalzit, clocotea apa in motorul de Dacie. Sa recunoastem insa ca avertismente din partea dumnealui au existat, dar prea au fost cu jumatate de gura, prea multe glumite in loc de discursuri convingatoare.

Un alt indicator promitator, cererea interna, va creste la anul cu 1,4%, dupa o ajustare majora in 2009, de 13,4%, ceea ce inseamna ca atat consumul cat si investitiile s-au prabusit in acest an, dupa o crestere de 12-14% anterior. Iata dimensiunea crizei.

Si o veste proasta, in cele din urma: somajul va ajunge la 10%, fata de numai 4-5% in anii precedenti, adica o dublare.

Va scadea insa la 8% in 2011, cand si ceilalti indicatori se vor colora in roz: creditare va creste cu 13%, PIB-ul cu 4,6% iar cererea interna cu 3,8%.

Cererea de credite la Banca Transilvania s-a dublat

Robert Rekkers, Banca Transilvania, declaratie in Bursa: Suntem, totuşi, mai optimişti decât acum câteva luni. Avem semnale că piaţa s-a mai dezmorţit. Sunt şi câteva rezultate recent înregistrate de Banca Transilvania, care susţin această afirmaţie: în trimestrul al treilea din acest an, totalul portofoliului de credite a crescut cu aproape 400 milioane lei, la peste 11,650 milioane lei şi vedem un trend pozitiv inclusiv în trimestrul IV. În ceea ce priveşte cererea de credite din partea persoanelor fizice, dacă în primul semestru, a fost un nivel mai scăzut de solicitări, acestea s-au dublat acum.

Ungaria vrea sa impuna restrictii la creditele in valuta

Autoritatile din Ungaria sufla acum si-n iaurt cand vine vorba de riscul creditarii. Propun limitarea valorii creditelor ipotecare in euro la 54% din valoarea imobilului (loan-to-value) si chiar 30% in alte monede, precum franci elvetieni, care reprezinta majoritatea imprumuturilor contractate in anii precedenti, in timp ce loan-to-value pentru forint sa fie de maxim 70%. Si gradul de indatorare ar putea fi scazut semnificativ in cazul creditelor in euro, rata lunara pentru un credit ajungand la maxim 23% din venituri, in timp ce pentru imprumuturile in alte monede rata sa ajunga la maxim 15% din venituri. Creditele populatiei din Ungaria reprezinta 40% din PIB, 60% fiind in franci elvetieni.

Volksbank schimba dobanda la credite

Redau mai jos un mesaj de la un cititor:

“Volksbank…o banca nesimtita..
dupa ce au marit abuziv la sfarsitul anului 2007 rata dobanzii curente care in conventia de credit este FIXA..vrea sa mai fraiereasca inca o data naivii cu un act aditional care, chipurile, scade rata dobanzii curente la cea initiala care a fost la semnarea conventiei de credit…in fond e o majorare vadita rata dobanda curenta..de expl 5.95 + euribor 3M(-cat e acum 0.8%)…inchpuitiva la ce rata a dobanzii se va ajunge cand euribor va reveni la 3-4%..ca sa nu mai vorbim la cat va ajunge DAE!?
Clauza punctului d)unde banca spune caisi rezerva dreptul de a midifica STRUCTURA ratei dobanzii..si pe care ei s-au bazat ca fiind suficienta pe marirea abuziva facuta, se refera clar la STRUCTURA ratei si nu la RATA dobanzii in sine care ramane FIXAAAAAAAAA!
HOTIII! HOTII!
POPOR SUFERIND CA SI MINE SA NE STRANGEM TOTI SA NE FACEM DREPTATE!
SA NE ALIEM IMPOTRIVA CAPCAUNULUI CARE SUGE ULTIMA REZERVA DIN NOI PE TIMP DE CRIZA!”

Care e adevarul?

Programul Prima Casa, unul dintre castigatorii crizei

Atunci cand a fost lansat, in iunie 2009, in plina criza financiara, cand bancile nu mai dadeau aproape nici un credit iar pretul locuintelor era in cadere libera, programul Prima Casa a venit ca un adevarat balon de oxigen. Era foarte atragator in primul rand datorita dobanzilor inimaginabil de mici pana in acest moment: 5% pe an, fata de 10% in mod normal? Multi oameni au vazut in el sansa vietii de a-si lua o casa! Si asta pe timp de criza, nu in anii precedenti, cand dobanzile, cu tot cu comisioane, erau mai mari! Apoi, guvernul Boc spera ca programul sa mai atenueze si declinul pietei constructiilor. Numai ca efectele crizei au fost si sunt pentru multi dintre noi atat de dramatice incat e o minune ca s-au gasit, pana acum, 5.000 de oameni care sa faca un credit tip Prima Casa. Pentru ca, in ciuda ofertei financiare atragatoare, veniturile au scazut dramatic, somajul a crescut puternic iar preturile caselor s-au prabusit. Doar cei pentru care, din diverse motive, pretul apartamentului nu era pe primul loc si care au fost suficienti de curajosi pentru a avea incredere ca vor avea in continuare venituri sigure si-au zis ca nu trebuie sa mai astepte sa mai scada preturile. (Probabil ca multi au actionat in spirit de turma, crezand ca oferta de credite cu preturi reduse e limitata si va tine doar cat va fi Boc premier). Pentru ca preturile si puterea de cumparare au scazut atat de mult incat valoarea medie a unui credit este de 40.000 de euro si nu 60.000 de euro cat credea premierul Boc in iunie. E clar ca lumea si-a dat seama de grozavia preturilor caselor si au cumparat doar ceea ce ajungea la preturi decente, adica in jur de 40.000 de euro. Cu alte cuvinte, programul Prima Casa a fost, probabil, o idee geniala cu oarecare efect, pe vremuri nebune. Sa fii nebun sau naiv sa-i mai ceri ceva, precum relansarea pietei constructiilor, cum am vazut intr-un ziar financiar. Din acest motiv, cu siguranta ca programul va rezista si in noul guvern si probabil chiar si dupa criza, cu oarecare modificari.

Ce s-ar fi intamplat daca acest program n-ar fi existat?

Deblocarea creditelor Prima Casa

Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), transformata de Guvern in fond de garantare a creditelor ipotecare prin programul Prima Casa, a organizat astazi o conferinta de presa in care a anuntat ca va reduce timpul de aprobare a dosarelor cu cel putin 10 zile. Desi legea obliga Fondul sa acorde garantia in cel mult 5 zile, la care se adaugau alte 3 pana la confirmarea platii garantiei, multe dosare s-au blocat la Fond din cauza birocratiei si a perioadei indelungate de corespondenta, prin posta, cu banca. S-a renuntat si la posta si s-au luat curieri, s-a implementat si un sistem informatic, asa ca ni se promite ca nu vor mai fi blocaje. Pana acum s-au solicitat 3000 de credite de Prima Casa, 12% din plafonul de 2 miliarde de euro, din care s-au aprobat doar 2000, restul fiind in faza de aprobare sau amanate pentru completari. Tizul Vasile Coman, director in cadrul Fondului, spune ca ritmul solicitarilor de credite a ajuns de la o medie de 60 pe zi in primele doua luni la 200 de dosare zilnic, ceea ce inseamna ca plafonul se va epuiza abia peste aproximativ 10 luni.

Raza de speranta pentru dezvoltatorii imobiliari in pericol de faliment

Ansamblul de blocuri noi Planorama, dezvoltat de Euroholding, unul dintre primele proiecte de pe piata imobiliara din Romania, dezvoltat cu credite bancare, printre care si de la Piraeus Bank, a devenit si primele in pericol de faliment. Compania a intarziat cu finalizarea apartamentelor, iar criza financiara i-a blocat obtinerea de noi credite pentru continuarea lucrarilor. In aceste conditii, o parte dintre cei care au fost dispusi sa cumpere apartamentele in curs de finalizare, au renuntat la contracte, dar compania nu le-a putut returna avansul, fiind cu conturile blocate. In acelasi timp, cei care au achitat apartamentele, nu au putut sa-si obtina dreptul de proprietate, intrucat acestea erau ipotecare in favoarea bancii, Piraeus Bank, iar banca nu a acceptat sa eibereze ipoteca, in conditiile in care dezvoltatorul avea probleme. Presa relateaza insa ca acum cei de la Euroholding au reusit sa negocieze cu Piraeus noi credite, pentru deblocarea situatiei. Creditul contractat de la banci pentru proiectul Planorama s-a ridicat la 10 milioane de euro, valoarea investitiei ridicandu-se la 14 milioane euro.

Moratoriul la plata creditelor pentru IMM-uri, o prostie

Nu spun ca e o prostie pentru ca a fost anuntata de un “prostanac”, adica Mircea Geoana, candidat din partea PSD la presedintie. Mai ales ca acesta are niste consilieri bancari redutabili, precum Ionut Costea de la Eximbank sau ziaristul specializat in economie, fost angajat la Financial Times, Andrei Postelnicu, propus la conducerea CEC-ului. Ci pur si simplu pentru ca respectivul moratoriu, adica perioada de gratie de pana la 12 luni la plata ratelor la banca, face deja parte din programele, nepolitizate, ale bancilor private, de restructurare a creditelor. Geoana ar fi trebuit sa anunte, inca de la inceputul anului, in timp ce bancile acordau deja inlesniri la plata ratelor, moratoriu pentru datoriile firmelor la plata impozitelor nu sa introduca impozitul minim (forfetar), care de principiu poate fi corect, dar nu pe timp de criza. Cel mai inteligent guvern si politician este cel care lasa sectorul privat in pace (dupa cum spunea, in acest an castigatorul premiului nobel pentru economie, Edward Prescott), mai ales in perioada de criza, pentru e mai destept decat tine, stat, la afaceri, inclusiv la moratoriu pentru credite. Mai ales ca exista si pericolul hazardului moral, ca si cei care pot sa-si achite ratele sa nu o mai faca, de dragul lui Geoana. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca in acest fel firmele neperformante ce trebuie curate din economie, ar putea continua sa produca pierderi tututor.

Insa cel mai enervant si sfidator este faptul ca alaturi de Geoana s-au afisat in acest demers electoral PSD-istul Florin Georgescu, implantat de partid in urma cu cativa ani in functia de viceguvernator al BNR, precum si presedintele Asociatiei Bancilor, Radu Ghetea, care este si presedintele bancii de stat CEC, si care ar trebui sa stea departe de interesele politice.

Dati-ne umbrela si cand ploua!

“Pur si simplu nu stii care afacere va supravietui pana piata nu se va stabiliza”, a declarat seful OTP Bank, Laszlo Diosi, confirmand astfel regula potrivit careia bancile iti dau umbrela cand e soare si ti-o iau cand ploua. Cu alte cuvinte, dau credite doar cand toate afacerile merg bine iar piata e in crestere, iar pe timp de criza prefera sa stea pe lichiditati. Va veni insa si momentul in care actionarii vor cere profit si bancile vor incepe sa munceasca si sa afle si care afaceri merg bine, spune un fost bancher foarte destept cu care am vorbit azi.