De ce face misto BNR de Erste Bank?

Probabil pentru ca asa-i sta bine unei banci centrale balcanice. Bascalia lui Adrian Vasilescu la adresa Erste Bank e urmatoarea: Erste a ajuns bunica-mama a BCR, nu mai e banca-mama, pentru ca a trecut-o pe doua SRL-uri (EGB Ceps Holding GmbH si EGB Ceps Beteiligungen GmbH), din motive de eficienta operationala. Vasilescu spune ca operatiunea e legala, a avut acordul BNR, insa nu intra in amanunte mai serioase, precum efectele acestei miscari. De ce oare? Reprezentantii Erste mentioneaza, pe de alta parte, ca este vorba doar de eficienta operationala, decizie luata la nivelul tuturor bancilor din grup, nu doar la BCR,  si ca nu este vorba de tertipuri fiscale, precum eludarea cerintelor de capital.

Ungaria vrea sa impuna restrictii la creditele in valuta

Autoritatile din Ungaria sufla acum si-n iaurt cand vine vorba de riscul creditarii. Propun limitarea valorii creditelor ipotecare in euro la 54% din valoarea imobilului (loan-to-value) si chiar 30% in alte monede, precum franci elvetieni, care reprezinta majoritatea imprumuturilor contractate in anii precedenti, in timp ce loan-to-value pentru forint sa fie de maxim 70%. Si gradul de indatorare ar putea fi scazut semnificativ in cazul creditelor in euro, rata lunara pentru un credit ajungand la maxim 23% din venituri, in timp ce pentru imprumuturile in alte monede rata sa ajunga la maxim 15% din venituri. Creditele populatiei din Ungaria reprezinta 40% din PIB, 60% fiind in franci elvetieni.

Pretul corect al locuintelor, in opinia investitorului imobiliar Dinu Patriciu

Pretul locuintelor depinde in primul rand de puterea de cumparare, nu de pretul de constructie, spune Dinu Patriciu. Mai exact, pretul corect al unei locuinte ar trebui sa fie calculat astfel: metrul patrat sa fie 1,5 salarii medii ale categoriei careia i se adresea. La locuintele eftine: 4-500 euro/mp, 600-800 euro/mp la salariile medii, 1000-1200 euro/mp pentru standard mai ridicat. Un proiect de locuinte l-am oprit, spune Patriciu, pentru ca le-am spus bancilor si partenerilor ca nu se poate vinde in acest moment cu mai mult de 1.000 de euro.

Patriciu spune ca bancile, folosindu-se de faptul ca nu trebuie sa reevalueze activele in fiecare luna sau trimestru, acopera cu nisip gauri imense. In criza imobiliara din 92-95 bancile au provizionat timp de cativa ani activele proaste, dupa care au fost nevoite sa la vanda la cativa centi pe dolar.

In acelasi timp, Patriciu recunoaste ca investeste in domeniul imobiliar, cumparand ieftin pentru ca este sigur ca va vinde “mult mai scump” peste cativa ani. Asadar, este interesat ca in prezent preturile din piata imobiliara sa fie cat mai reduse. De aceea, probabil, si bancile ar trebui sa-si vanda ieftin activele si garantiile imobiliare.

Criza va depinde in totalitate de inteligenta guvernantilor, spune Patriciu, iar cum nu are o parere prea buna despre acestia, crede ca actuala criza va fi sub forma de fierastrau.

Daca CEC-ul are suficienti bani, de ce trebuie capitalizat?

Capitalizarea CEC-ului a devenit o problema inca de la sfarsitul mandatului fostului guvern liberal. Ideea a fost mentinuta si de actualul guvern social-democrat, in conditii de criza. Daca bancile private nu mai dau credite, sa dea banca de stat – a fost sloganul care a motivat capitalizarea CEC-ului din bani publici. Numai ca, dupa cum sustine Comisia Europeana, nu este nevoie ca CEC-ul sa fie capitalizat, din simplul motiv ca banca dispune de suficienti bani pentru a da credite (nu are probleme de lichiditate, in jargon bancar). Problema este ca n-are cui sa-i dea, asa cum se intampla si cu bancile comerciale. Doar daca nu este vorba de niste interese de partid si de stat, cum se zicea pe vremea dictatorului. Radu Ghetea, presedintele CEC, a declarat recent ca banca are fonduri pentru a acorda credite pana in septembrie-octombrie, moment in care soldul imprumuturilor, situat la aproape 9 miliarde lei in mai, va depasi de opt ori valoarea capitalului bancii, aflat in prezent la aproape 2 miliarde lei. Sa ajunga CEC-ul sa dea pana in septembrie credite de 16 miliarde lei si vom vedea! Deocamdata, volumul de credite acordate de CEC in primele patru luni ale anului au fost de 650 de milioane de lei, soldul ajungand abia la 8,8 miliarde.

M-a surprins insa atitudinea mai degraba dictatoriala ce se revarsa din arogantul analist financiar Daniel Daianu, care a publicat o scrisoare deschisa plina de indignare, dar si de judecati mai mult sau mai putin sanatoase, la adresa Comisiei Europene. Judecata sanatoasa, in opinia lui Daianu, este aceea ca CEC-ul are nevoie de mai multa putere pentru a interveni in finantarea IMM-urilor, in conditiile in care bancile comerciale se concentreaza pe finantarea deficitului bugetar. Daianu uita insa ca CEC-ul nu prea are puterea de a credita eficient micii intreprinzatori, chiar daca ar avea bani, pentru ca banca nu este specializata pe acest segment. Exista alte banci, mult mai puternice si cu o experienta mult mai mare pentru a face acest lucru: BCR, BRD, Banca Transilvania sau Raiffeisen Bank. Acestea ar trebui sa primeasca cele mai multe fonduri de la stat pentru a finanta IMM-urile. Numai ca aceste banci nu o cer, ba chiar spun ca, la fel ca CEC-ul, nu au probleme  de lichiditati ci de cerere si de risc prea mare de creditare. Asa incat, de ce este nevoie de capitalizarea CEC-ului? Sa mai satisfacem cateva interese de partid si de stat, din bani publici? Oare ce sinecura in institutiile statului mai viseaza fostul europarlamentar PNL-ist Daianu?

Despre copilul omorat de dulapul din Banca Transilvania

Doi ziaristi de la Cotidianul semneaza un amarat de articol in care sugereaza ca in cazul fetitei omorate de un dulap cu pliante cazut peste ea intr-o unitate a Bancii Transilvania ar fi fost vorba de abuz prin neglijenta. Nu, nu din partea bancii, cum ar fi normal, ci din partea mamei, aflata la ghiseu sa-si primeasca banii de la sotul din SUA. Este citata Ileana Savu, presedintele Autoriatii pentru Protectia Drepturilor Copilului: “Daca, in urma anchetei sociale, se va dovedi ca a fost abuz prin neglijenta, copilul va fi preluat in sistemul de protectie sociala, iar mama va fi consiliata si obligata sa participe la cursuri de educatie parentala”. Se sugereaza, de asemenea, posibilitatea ca si politia sa constate ca a fost vorba de neglijenta. Nimic despre responsabilitatea bancii in acest caz, cu toate ca din acelasi articol reiese ca dulapul cu pricina ar fi cazut peste fetia in timp ce aceasta lua niste pliante din el, nu altceva. Conform imaginilor difuzate de o televiziune, fetita, impreuna cu alti doi copii, s-au jucat la dulap “furand” pliante din acesta. In momentul in care fetita s-a intins dupa o carticica, dulapul s-a prabusit peste ea. Oamenii au ridicat apoi dulapul si au incercat sa-l rezeme din nou de perete, dar nu reusesc, semn ca era defect, asa ca l-au carat in alta parte. Revenind la neglijenta mamei, cei care au copii (cel putin doi, ca in acest caz) stiu ca nu poti completa formularele de la ghiseul bancii cu o singura mana, iar cu cealalta sa tii de mana unul sau doi copii. De aceea mi se pare ciudata si neverosimila acuzatia de neglijenta din partea mamei.

Va aproba Isarescu PSD-izarea CEC-ului?

PSD vrea sa-si impuna oamenii in esalonul doi al conducerii CEC-ului, dupa ce tentativa de a-l inlocui pe presedintele Ghetea cu Jiru a dat gres, din cauza lui Isarescu. Ce curaj din partea lui, totusi, nu credeti? Si totusi, era inacceptabil ca Jiru sa-i ia locul lui Ghetea. Daca se gasea un catindat mai acatarii… Fostii liberali ar urma sa fie inlocuiti cu oamenii PSD, cel mai cunoscut fiind ziaristul Andrei Postelnicu, ajuns consilier al presedintelui PSD, Mircea Geoana. Propunerile PSD-ului vor trebui sa fie aprobate de BNR. Ar fi culmea ca Isarescu sa-i respinga si pe astia. Nu de alta, dar ar starni putin scandal. Si totusi, nu poate sa le dea binecuvantarea daca respectivele persoane sunt dubioase sau n-au treaba cu finantele si bancile.

Si totusi, e mare dobanda BNR de 10%?

Unii ar spune ca da, in comparatie cu dobanzi de 0% – 0,25% in SUA sau de 1,25% in zona Euro. Sa ne uitam insa in jurul nostru, la tari cu care, totusi, (cu greu) ne putem compara, precum Ungaria: banca centrala din Budapesta tocmai a decis sa mentina dobanda la 9,5%, desi inflatia din tara vecina e de numai 3%, fata de 6,71% la noi. Magyar Nemzeti Bank nu a scazut dobanda, de frica inflatiei, in ciuda faptului ca economia tarii a intrat in recesiune inaintea noastra si se asteapta o scadere a PIB-ului de 6%.

Cat de indatorati la banci suntem, pana la urma

In comparatie cu alte state din Europa Centrala, noi romanii suntem foarte inapoiati, in toate domeniile, inclusiv in privinta numarului de credite. E firesc, se poate spune: nivelul de dezvoltare, nivelul veniturilor din Romania fiind inferior locuitorilor altor tari, nici creditele nu pot fi mai mari.

Supraincalzirea economiei din ultimii 2-3 ani, mai ales in domeniile imobiliar si financiar, a cauzat o umflare artificiala a preturilor caselor, a dobanzilor,  a volumului de credite raportat la nivelul veniturilor (siliconate, la randul lor, peste nivelul productivitatii).

O ajustare, o racire a economiei urma sa se produca oricum, insa criza face o gaura mai mare in balonul imobiliar si in cel financiar, producand asa-numitul hard landing (aterizare dura).

Cu toate acestea, sa nu uitam ca Romania este o tara in curs de dezvoltare, o tara europeana ce a pornit de mult in cursa bunastarii, asa incat indicatorul credite raportat la numar de locuitori ramane o oportunitate pentru dezvoltarea bancilor in tara noastra.

Cateva cifre relevante: in 2008, fiecare roman avea credite la banci de numai 2.400 de euro, in timp ce locuitorii din Ungaria, Slovacia, Cehia sau Croatia aveau datorii de 6-7.000 de euro. Iar austriecii, cei mai apropiati occidentali cu care ne putem compara, au datorii la banci de 37.000 de euro fiecare. Dar isi permit fara probleme sa le ramburseze.

Asa ca, intrebarea se pune: cei 2.400 de euro imprumutati de noi sunt, totusi, prea multi? Raportat la nivelul PIB? Continuarea, aici.

Flori, fete, filme sau baieti?

Melodii sau cantareti? Poate va amintiti jocul copilariei fericite. In nebunia de astazi, criza poate fi tratata cu cateva momente in atmosfera clipelor mai mult sau mai putin romantice din copilarie. Mai exact, “o privire ironica asupra adolescentei perpetue in care traieste omul de azi, care isi impinge varsta maturizarii undeva spre pensie. O abordare comica a cliseizarii noastre de zi cu zi”, spune Mimi Branescu, autorul piesei de teatru din titlu, regizata de Vlad Massaci, la Teatrul Act, pe Calea Victoriei, in seara de sambata, 5 aprilie. Un proiect sponsorizat de Raiffeisen Bank, care-si propune sa promoveze valoarile romanesti.

Se negociaza cursul? Fugi de’aici la alta banca!

Nu vor disparea banci. Pentru ca sunt prea multi clienti, care inca-i streseaza pe unii bancheri din bancile mari. Asta a fost concluzia mea, dupa ce am vazut dimineata intr-o banca mare (nu spui tine). In timp ce-mi plateam o factura, un domn a intrebat-o pe dom’soara imbufnata de la ghiseu: dom’soara, fiti amabila, pentru sume mari de bani se negociaza cursul? Da, dar pentru sume de peste 5.000 de euro, a raspuns in lehamite pitipoanca. Bun, si cu cine vorbesc, ca am mai multi bani? Cu sefa, a zis ea, dupa care s-a intors cu spatele. A avut, spre satisfactia mea, parte de acelasi tratament. Domnul cu peste 5.000 de euro in buzunare a iesit rapid si s-a intreptat spre cele alte 3-4 banci din imediata apropiere.