O pastila de optimism: Sa nu uitam ca FMI ne-a anuntat ca iesim din criza in 2010

Conform ultimei prognoze a FMI asupra economiei romanesti, cei mai multi indicatori pentru 2010 sunt pozitivi, ceea ce arata ca va fi anul iesirii din criza. Sa-i luam pe rand: creditarea va reveni la 5,6%, un nivel la care s-a ajuns in prezent, dupa o prabusire de la 50-60% in ultimii trei ani. Mai rau e ca pana la finalul anului se estimeaza scaderea creditelor cu 1,7%, ceea ce arata ca bancile vor avea ceva probleme in continuare cu imprumuturile neperformante care le afecteaza profiturile si capitalul.

In privinta cresterii economice, FMI prognozeaza un avans minim, de 0,5% (525 miliarde lei, peste cel din 2008, de 504 miliarde lei), dar e cu plus, dupa o aterizare dura de 8,5% in 2009 (497 miliarde lei), neprevazuta nici macar de premiantii Nobel, darminte de Mugur Isarescu, care mai mult glumea decat sa ne avertizeze serios ca mercedesul economic romanesc cu PIB de 6-8% in ultimii trei ani, ce sclipea de-ti lua ochii pe dinafara, era de fapt supraincalzit, clocotea apa in motorul de Dacie. Sa recunoastem insa ca avertismente din partea dumnealui au existat, dar prea au fost cu jumatate de gura, prea multe glumite in loc de discursuri convingatoare.

Un alt indicator promitator, cererea interna, va creste la anul cu 1,4%, dupa o ajustare majora in 2009, de 13,4%, ceea ce inseamna ca atat consumul cat si investitiile s-au prabusit in acest an, dupa o crestere de 12-14% anterior. Iata dimensiunea crizei.

Si o veste proasta, in cele din urma: somajul va ajunge la 10%, fata de numai 4-5% in anii precedenti, adica o dublare.

Va scadea insa la 8% in 2011, cand si ceilalti indicatori se vor colora in roz: creditare va creste cu 13%, PIB-ul cu 4,6% iar cererea interna cu 3,8%.

La fiecare tranzactie de 100 de euro cu cardul se fura 5 centi

Utilizarea cardurilor bancare este convenabila (poti avea acces rapid la fonduri, de la ATM-uri, la orice ora si in orice zi, plus ca poti plati la ATM-uri facturile de utilitati sau orice alte plati, la unele banci). In plus, este si mai ieftin sa retragi bani de la bancomate (0.2% plus 0,2 lei in cazul bancilor mari, de la propriile ATM-uri, fata de 0,5% la ghiseu, dar si la bancomatele altor banci). Utilizarea unui card e chiar mai sigura decat a purta banii in portofel, riscand astfel sa-i pierzi, pe cand daca pierzi cardul hotul nu-l poate folosi (decat daca gaseste un magazin unde nu I se cere codul PIN si buletinul). Si cand ai atatea avantaje, nu se poate sa nu existe si un inconvenient. Iar acesta este, fireste, tot hotia, mai exact hotia informatica, din conturile aferente cardurilor, prin clonarea acestora sau pur si simplu prin accesul la informatiile care ofera acces la contul de card. Cat de raspandita a devenit infractionalitatea cu carduri furate sau cu tranzactii bancare online, fara numerar? In Romania nu se stie sigur, oricum e mai mica decat in alte tari, din simplul motiv ca la noi sunt mai putine carduri, mai putine tranzactii si mai putini, mult mai putini bani pe carduri. In tarile mari insa din Europa, e ingrijorator cat se fura de pe carduri.

Astfel, la fiecare 100 de euro platiti cu cardul, 5 centi se pierd din cauza fraudelor, conform datelor furnizate de Visa Europe publicatiei Frankfurter Allgemeine Zeitung. Si asta acum, dupa introducerea pe scara larga a cardurilor cu cip si pin, mult mai sigure deca vechile carduri cu banda magnetica, ce reprezinta inca grosul in Romania. In urma cu doar 3 ani, cand si in Germania acestea erau cele mai multe, la fiecare 100 de euro se pierdeau 8 centi. Anul trecut, politia germana a inregistrat 67.000 de cazuri de fraude cu carduri, pagubele ridicandu-se la 47 de milioane de euro.

Economia Romaniei, o surpriza (prea) placuta pentru analisti

Datele privind primele estimări ale cresterii economice în trimestrul III 2009 au produs o surpriză foarte plăcută, apreciaza analistii economici ai BCR.

 PIB s-a contractat cu 7,1% fată de acelasi trimestru din anul precedent (-9,6% estimarea BCR si 9% consensul pietei). Cam mare eroarea de estimare!

 Datele ajustate sezonier indică o moderare a declinului economic la -0,7% fată de trimestrul anterior după scăderea de -4,6% din trimestrul I si -1% în trimestrul II.

Inflatia din Ungaria scade, desi a crescut TVA-ul

Economistii au fost surprinsi de scaderea inflatiei in Ungaria pentru a doua luna consecutiv, cu 0,1% in septembrie, rata anuala coborand de la 5% in august la 4,9%, fata de o estimare de 5,2%. Asta in ciuda faptului ca in iulie TVA-ul a fost majorat de la 20% la 25%, pentru ca guvernul ungur sa poata face fata deficitului bugetar, o obligatie in urma acordului cu FMI. Criza a fost cea care a determinat comerciantii unguri sa reduca preturile fara a transmite integral  costul TVA asupra consumatorilor.

Si economistii romani au fost surprinsi de faptul ca inflatia la noi si-a redus simtitor ritmul de scadere, desi nu s-a majorat TVA-ul, asa cum se lauda Boc, care probabil ca a ratat, din ratiuni populiste, acesta sansa. Asadar, in loc ca inflatia sa scada la 4,7%, a coborat nesemnificativ in august de la 4,96% la 4,94%, principala cauza fiind scumpirea tigarilor in urma majorarii accizelor. Cu alte cuvinte, la noi fie criza cat de grea, tigarile nu se ieftinesc.

Cine e patronul hotelului Intercontinental din Bucuresti?

Intercontinentalul este un simbol vechi al Bucurestiului. Si totusi, nu se stie cine este patronul acestuia. Daca stie cineva, sa-mi spuna si mie. In presa scrie ca 49% din actiunile hotelului sunt detinute de RHIC Holdin din Elvetia, companie “ai carei actionari nu sunt cunoscuti”. E vorba de acea legislatie off-shore ce protejeaza, in mod ciudat, actionarii unei companii din Elvetia si alte state, precum Cipru. Zvonurile spun ca familia Paunescu ar fi in spatele Inter, iar omul de afaceri Dan Adamescu detine si el 15% din actiuni.

Pretul corect al locuintelor, in opinia investitorului imobiliar Dinu Patriciu

Pretul locuintelor depinde in primul rand de puterea de cumparare, nu de pretul de constructie, spune Dinu Patriciu. Mai exact, pretul corect al unei locuinte ar trebui sa fie calculat astfel: metrul patrat sa fie 1,5 salarii medii ale categoriei careia i se adresea. La locuintele eftine: 4-500 euro/mp, 600-800 euro/mp la salariile medii, 1000-1200 euro/mp pentru standard mai ridicat. Un proiect de locuinte l-am oprit, spune Patriciu, pentru ca le-am spus bancilor si partenerilor ca nu se poate vinde in acest moment cu mai mult de 1.000 de euro.

Patriciu spune ca bancile, folosindu-se de faptul ca nu trebuie sa reevalueze activele in fiecare luna sau trimestru, acopera cu nisip gauri imense. In criza imobiliara din 92-95 bancile au provizionat timp de cativa ani activele proaste, dupa care au fost nevoite sa la vanda la cativa centi pe dolar.

In acelasi timp, Patriciu recunoaste ca investeste in domeniul imobiliar, cumparand ieftin pentru ca este sigur ca va vinde “mult mai scump” peste cativa ani. Asadar, este interesat ca in prezent preturile din piata imobiliara sa fie cat mai reduse. De aceea, probabil, si bancile ar trebui sa-si vanda ieftin activele si garantiile imobiliare.

Criza va depinde in totalitate de inteligenta guvernantilor, spune Patriciu, iar cum nu are o parere prea buna despre acestia, crede ca actuala criza va fi sub forma de fierastrau.

BCR anticipeaza o crestere a economiei in ultimele trei luni ale anului

Declinul produsului intern brut se va modera spre finele acestui an, apreciaza analistii BCR. Majorarea cererii externe, sprijinul oferit de catre FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana pentru finantarea deficitului bugetar precum si primele efecte ale relaxarii politicii monetare ar putea aduce o usoara crestere pozitiva a produsului intern brut în trimestrul IV 2009 fata de trimestrul III al aceluiasi an.

Pe de alta parte, indicatorii de confidenta nu sunt foarte optimisti – indicatorul de confidenta în economia României publicat de catre Comisia Europeana pentru luna iulie a scazut din nou ca urmare a unor rezultate slabe ale consumului si ale comertului retail. Cresterea anuala din trimestrul al treilea va fi influentata de un efect de baza consistent determinat de productia agricola foarte buna din perioada corespunzatoare a anului 2008.

O revenire a activitatii economice evidentiata prin cresteri anuale constante ale produsului intern brut ar putea avea loc în a doua jumatate a anului 2010, dupa iesirea marilor puteri economice din recesiune. Datele din prezent arata ca reluarea cresterii economice va fi lenta, iar produsul intern brut va ramâne sub potential în urmatorii ani.

Economia Frantei si Germaniei, in crestere!

Cresterile economice ale Germaniei si Frantei din trimestrul al doilea au adus o mare surpriza saptamâna trecuta, noteaza analistii BCR. Cele mai mari doua economii ale zonei euro au atins rate pozitive de crestere economica în trimestrul al doilea, de 0,3% (calculate în comparatie cu trimestrul anterior). Având în vedere ca unele tari mai mici au avut
contributii negative la cresterea economica a blocului comunitar, PIB-ul zonei euro a fost în continuare usor negativ în al doilea trimestru (-0,1%), dar, cu toate acestea, a furnizat un rezultat mai bun decât asteptarile
pietei. În acest moment este clar ca declinul economic a încetinit semnificativ în trimestrul al doilea. Îmbunatatirea estimarilor privind evolutia productiei industriale si a comenzilor noi indica o usoara
îmbunatatire si pentru trimestrul al treilea, mai arata analistii BCR.

Dati-ne umbrela si cand ploua!

“Pur si simplu nu stii care afacere va supravietui pana piata nu se va stabiliza”, a declarat seful OTP Bank, Laszlo Diosi, confirmand astfel regula potrivit careia bancile iti dau umbrela cand e soare si ti-o iau cand ploua. Cu alte cuvinte, dau credite doar cand toate afacerile merg bine iar piata e in crestere, iar pe timp de criza prefera sa stea pe lichiditati. Va veni insa si momentul in care actionarii vor cere profit si bancile vor incepe sa munceasca si sa afle si care afaceri merg bine, spune un fost bancher foarte destept cu care am vorbit azi.

O jumatate de tara e pensionata pe caz de boala

Incaseaza linistiti pensia, se duc o data la trei luni si mituiesc doctorii pentru a le semna hartiile in timp ce ei lucreaza la negru peste tot. Nu stiu cum nimeni nu se prinde de asta, imi spune un electrician in timp ce repara criza (priza). Apropo de deficitul bugetar.