O pastila de optimism: Sa nu uitam ca FMI ne-a anuntat ca iesim din criza in 2010

Conform ultimei prognoze a FMI asupra economiei romanesti, cei mai multi indicatori pentru 2010 sunt pozitivi, ceea ce arata ca va fi anul iesirii din criza. Sa-i luam pe rand: creditarea va reveni la 5,6%, un nivel la care s-a ajuns in prezent, dupa o prabusire de la 50-60% in ultimii trei ani. Mai rau e ca pana la finalul anului se estimeaza scaderea creditelor cu 1,7%, ceea ce arata ca bancile vor avea ceva probleme in continuare cu imprumuturile neperformante care le afecteaza profiturile si capitalul.

In privinta cresterii economice, FMI prognozeaza un avans minim, de 0,5% (525 miliarde lei, peste cel din 2008, de 504 miliarde lei), dar e cu plus, dupa o aterizare dura de 8,5% in 2009 (497 miliarde lei), neprevazuta nici macar de premiantii Nobel, darminte de Mugur Isarescu, care mai mult glumea decat sa ne avertizeze serios ca mercedesul economic romanesc cu PIB de 6-8% in ultimii trei ani, ce sclipea de-ti lua ochii pe dinafara, era de fapt supraincalzit, clocotea apa in motorul de Dacie. Sa recunoastem insa ca avertismente din partea dumnealui au existat, dar prea au fost cu jumatate de gura, prea multe glumite in loc de discursuri convingatoare.

Un alt indicator promitator, cererea interna, va creste la anul cu 1,4%, dupa o ajustare majora in 2009, de 13,4%, ceea ce inseamna ca atat consumul cat si investitiile s-au prabusit in acest an, dupa o crestere de 12-14% anterior. Iata dimensiunea crizei.

Si o veste proasta, in cele din urma: somajul va ajunge la 10%, fata de numai 4-5% in anii precedenti, adica o dublare.

Va scadea insa la 8% in 2011, cand si ceilalti indicatori se vor colora in roz: creditare va creste cu 13%, PIB-ul cu 4,6% iar cererea interna cu 3,8%.

Franta: economia iese din recesiune dar puterea de cumparare scade

Franta iese din recesiune in acest an intr-un ritm moderat, arata institutul de statistica al tarii, citat de Le Monde. Dupa o crestere economica nesperata de 0,3% in trimestrul doi, PIB-ul francez se va majora cu 0,5% in trimestrul 3 si cu 0,3% in ultimele trei luni, ceea ce inseamna un ritm anual de scadere economica de 2,2%, fata de 3% cum era anticipat.

Asadar, o economie franceza in convalescenta, dupa cum suna si titlul anchetei institutului, iar cea mai mare problema pare a fi puterea de cumparare a francezilor, ce va scadea in a doua parte a anului, in comparatie cu primele 6 luni. Un complex de cativa factori explica veniturile in scadere ale francezilor: crestere inflatiei spre sfarsitul anului, din cauza majorarii preturilor la energie, reducerea ajutoarelor directe din partea statului si cresterea somajului. In sectorul economic non-agricol se vor aduna o jumatate de milion de someri in acest an, ceea ce va ridica rata somajului din Franta la 10,1%.

Pentru ca principalul motor al economiei franceze ramane consumul, cu o crestere de 0,7%, in timp ce investitiile s-au prabusit cu 7%, reducerea puterii de cumparare ar putea afecta relansarea economiei in 2010 conchid economistii. Cam pesimisti francezii.

BCR anticipeaza o crestere a economiei in ultimele trei luni ale anului

Declinul produsului intern brut se va modera spre finele acestui an, apreciaza analistii BCR. Majorarea cererii externe, sprijinul oferit de catre FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana pentru finantarea deficitului bugetar precum si primele efecte ale relaxarii politicii monetare ar putea aduce o usoara crestere pozitiva a produsului intern brut în trimestrul IV 2009 fata de trimestrul III al aceluiasi an.

Pe de alta parte, indicatorii de confidenta nu sunt foarte optimisti – indicatorul de confidenta în economia României publicat de catre Comisia Europeana pentru luna iulie a scazut din nou ca urmare a unor rezultate slabe ale consumului si ale comertului retail. Cresterea anuala din trimestrul al treilea va fi influentata de un efect de baza consistent determinat de productia agricola foarte buna din perioada corespunzatoare a anului 2008.

O revenire a activitatii economice evidentiata prin cresteri anuale constante ale produsului intern brut ar putea avea loc în a doua jumatate a anului 2010, dupa iesirea marilor puteri economice din recesiune. Datele din prezent arata ca reluarea cresterii economice va fi lenta, iar produsul intern brut va ramâne sub potential în urmatorii ani.

Cum iesim din criza

Citez dintr-un articol excelent al analistului Adrian Vasilescu de la BNR, publicat in Jurnalul National: “O crestere cantitativa si calitativa a ofertei de bunuri si servicii nu mai poate intarzia. In caz contrar, degeaba ar spori puterea de cumparare a populatiei, stimulata de venituri in crestere si de credite. Pentru ca piata interna nu va putea sa iasa din actuala stare de anemie. Exista o solutie? Da: investitiile…” Pe de alta parte, Vasilescu vede si necesitatea restructurarii profunde a vechii economii, iar criza este o buna oportunitate pentru acest lucru.

Vesti bune de pe frontul crizei

Aflu si din presa austriaca vesti bune de pe frontul crizei, aduse de banca centrala, Oesterreichischen Nationalbank (OeNB), al carui guvernator, Ewald Nowotny, vorbeste despre o stabilizare a descresterii economice. Dupa o prabusire de 0,9% a economiei austriece in al doilea trimestru, fata de primele trei luni ale anului, se asteapta ca lunile de vara caderea sa se domoleasca la 0,3%. Estimarile bancii centrale a Austriei se bazeaza pe ultimii indicatori conjucturali (sondajul printre managerii companiilor, realizat si la noi de BNR) care arata o imbunatatire a asteptarilor cu privire la climatul economic, fata de lunile anterioare. “Este insa mult prea devreme pentru a vorbi de o crestere”, avertizeaza Nowotny.

Si totusi suntem ultimii din Europa la credite

In ciuda faptului ca bancile nu mai incap pe strazi, cu greu gasesti un orasean care sa nu aiba credit la banca iar bula imobiliara a ajuns la cote de neimaginat din cauza ritmului prea alert de creditare, cu apartamente in Bucuresti la preturi de Londra, ba chiar exista multi tarani fara venituri certe care au primit credite cu buletinul sau chiar fara buletin, ei bine in ciuda acestor evidente de nedorit, Romania se afla pe ultimul loc in Europa in privinta creditarii, raportat la Produsul Intern Brut, dupa cum arata o analiza Erste Bank. Va vine sa credeti ce inapoiati am ramas? Cat rau ne-au facut nenorociti de politicieni gen Iliescu-FSN, Vadim? In ultimii ani, din fericire, politica aproape nu a contat, odata cu aderarea la UE, si ne-am repezit ca nebunii sa luam credite si sa prindem in urma Bulgaria, dar din nefericire s-a creat o bula speculativa enorma de care au profitat toti neica-nimeni pentru a face profituri uriase sau pentru a parveni in functii pe care nu le merita. Acum e vremea ajustarii si restructurarii dar care se (poate) face mult prea greu.

O zi plina de date financiare importante

Astazi se publica rezultatele financiare ale Goldman Sachs, increderea expertilor financiari in economia Germaniei, productia industriala din zona euro, vanzarile cu amanuntul din SUA. De care depind in buna parte evolutia cursului valutar.

Care e vina speculatorior pentru criza monetara?

Atunci cand valuta iese masiv dintr-o tara, cum s-a intamplat in cazul  Romaniei, dar si a altor tari din regiune, la finalul anului trecut, pe fondul panicii investitorilor straini speriati de criza internationala, moneda acestor tari se devalorizeaza inevitabil.

Devalorizarea leului n-a fost insa perceputa ca o consecinta fireasca a iesirilor de capital din tara ci mai degraba ca efect al speculatorilor. Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a declarat public ca am fost victimele unui atac al speculatorilor, al asa-numitelor fonduri de hedging, care au actionat prin intermediul bancilor romanesti, astfel ca in final acestea au iesit cu reputatia patata, ca fiind cele care au contribuit la devalorizarea leului. Iar Mugur Isarescu i-a acuzat necontenit si-i acuza in continuare pe traderii unor banci romanesti ca au facut bani frumosi de pe urma devalorizarii leului. (Prin luarea celebrelor de pe-acum pozitii short,  ce mizeaza pe devalorizarea monedei sau actiunilor, printr-o operatiune de imprumut a valutei sau a actiunilor si nu de cumparare, fapt care le permite fondurilor speculative sa investeasca sume mult mai mari decat propriile capitaluri).

De fapt, guvernatorul are un interes in a da vina pe altii pentru pierderea puterii leului. E mai usor pentru noi sa ne victimizam decat sa admitem ca ne-am pierdut increderea investitorilor (cu toate ca nu se poate spune ca a fost doar vina noastra, ci mai degraba un efect de contagiune). Si e mai simplu pentru autoritati, inclusiv, sau mai ales BNR, sa se creada ca nu din cauza lor suntem nevoiti sa platim mai scump ratele la creditele in valuta si kilogramul de rosii din import. Continuarea

Care e pericolul: inflatia sau deflatia?

Cu toate ca inflatia din toata lumea (cu exceptia Romaniei, ati putea spune) a ajuns la niveluri alarmant de joase din cauza crizei, astfel incat multora le e frica de deflatie (nici preturile prea mici nu ajuta la nimic), in ultimul timp tot mai multi analisti avertizeaza cu inflatia pandeste dupa colt. De ce? Doua motive principale, in opinia lui Paul Krugman, laureat al premiului Nobel in economie:

1. bancile centrale tiparesc prea multi bani, pentru a ajuta bancile in criza, fapt care va produce in final inflatie: bancile acorda astfel mai multe credite, ceea ce sporeste cererea, consecinta fiind cresterea preturilor. Asta insa se poate intampla in conditii economice normale, nu si in vremuri de criza, ca acum. Pentru ca bancile, de fapt, nu acorda credite, prefera sa pastreze banii in conditii de siguranta, ba chiar trimit fondurile inapoi la banca centrala, asa incat in realitate banca centrala nu tipareste bani.

2. Inflatia ar putea rabufni din cauza deficitului bugetar tot mai mare, care in final ar putea fi ajustat prin cresteri de preturi, un fenomen la care unele state, precum Franta au recurs in trecut. Nu mai este cazul in istoria recenta si nici pe viitor, crede Krugman.

In concluzie, de deflatie, nu de inflatie ar trebui sa ne fie frica. Asta daca am trai in state dezvoltate. In Romania, pare-se ca inflatia ramane inca o problema majora.

Inceputul sfarsitului recesiunii?

Pentru optimisti a fost o saptamana cu vesti bune: contractia economiei americane a fost mai mica decat asteptarile iar cererea de bunuri de folosinta indelungata a ajuns la un nivel record al ultimelor 16 luni! In Japonia, productia industriala s-a majorat cu 5,2% in aprilie, un nou record al ultimilor 50 de ani! Iar economia Indiei a avansat cu un “bullish” 5,8% in primul trimestru, comparat cu anul trecut, peste asteptari. Chiar si sumbra economie europeana da semne de revigorare: PIB-ul Poloniei a crescut cu 0,8% in primele trei luni, la fel si consumul din Germania, in timp ce pretul caselor din Anglia este in urcare.

The Economist avertizeaza insa optimistii ca astfel de semne pot fi inselatoare si trebuie luate in considerare mult mai atent, raportate la istorie. De exemplu, desi indicatorul consumer confidence din Marea Britanie s-ar parea ca s-a imbunatatit, in realitate ramane la unul dintre cele mai scazute niveluri istorice. Ceea ce arata ca e dificil sa extrapolezi rezultatele unei luni sau a unui trimestru, ce pot fi influentate de unele evenimente conjuncturale, precum reduceri de preturi sau o sarbatoare nationala.

Apoi, sa nu uitam recentele opinii ale unor economisti redutabili: dupa parerea lui Joseph Stiglitz, luareat Nobel pentru economie, criza abia a inceput iar aceasta va avea forma de L, nu V cum crede Isarescu sau U. Cu toate ca Stiglitz se descrie drept o persoana optimista. Economistul japonez Keiichiro Kobayashi spune ca revenirea economica este imposibila inainte de stabilizarea bancilor, care trec in continuare prin mari dificultati. Iar Nouriel Roubini, de la New York University, recunoscut drept un pesimist, considera ca previziunea sa, cu privire la faptul ca recesiunea va mai continua cel putin 8-9 luni, este una optimista. Sa nu-mi spuneti acum ca sunt prapastios. Ati vazut vreun semnal bun al economiei romanesti recent si, chiar daca l-ati vazut, nu cumva este conjunctural, adica electoral?