Merita Dinu Patriciu titlul de zmeul cel rau?

Cam asa il portretizeaza redactorul sef al ziarului Business Standard, Radu Soviani. “Domnul Patriciu stie sa faca bani doar cu un stat slab, eventual corupt”, scrie el. Nu vad insa care este vina lui Patriciu ca intr-un moment in care statul nu stia ce sa faca cu rafinaria Petromidia, el a cumparat-o, cum-necum, i-a reesalonat datoriile, cum-necum, reusid sa faca, in final, o companie puternica, Rompetrol, ce rivalizeaza cu Petrom-ul vandut de stat, se spune pe nimic, austriecilor de la OMV. L-am putea acuza in aceste conditii pe Patriciu, care a vandut afacerea cazahilor, de lipsa de patriotism? Eu zic ca nu, atata vreme cat Rompetrolul ramane cu o rafinarie si o retea de distribuite in care lucreaza mii de romani, cum se intampla dealtfel si cu Petrom. De unde atunci avantul acuzator la adresa “mogulului” Patriciu din partea lui Soviani? Mai ales ca acuzatiile sunt cusute cu ata alba, de paianjen chiar, de pomisiunile electorale ale lui Basescu si Crin Antonescu, ce avanseaza masuri populiste de reducere a taxelor. Fapt ce ar duce la adancirea deficitului bugetar, intr-un context in care el trebuie diminuat si, elucubrant, la instabilitatea tarii, fapt ce i-ar conveni de minute zmeului cel rau, Patriciu, pentru a pune mana  iar pe cine stie ce afacere-bomba. Un scenariu fatalist, gratuit si putin credibil.

Cum ne vedem trecutul comunist? En trompe-l’œil

Dupa ce nemtii au aflat din Frankfurter Allgemeine Zeitung, prin intermediul lui Mircea Cartarescu si al Hertei Muller, ca Romania este in continuare condusa, dupa 20 de ani de la caderea comunismului, de fosti securisti, francezii citesc in Le Figaro, ziarul lor de dreapta, ca romanii se complac intr-un tablou gen trompe-l’œil, permitand fostilor comunisti sa guverneze in continuare tara. Ziarul francez reia pe scurt istoria impuscarii lui Ceausescu (cu declaratia stupida a generalului Voinea ca acesta ar fi ajuns senator daca n-ar fi fost impuscat), a mineriadelor organizate de Iliescu, pentru care a fost judecat si gasit nevinovat, la fel ca generalul Plesita pentru organizarea atentatului impotriva postului de radio Europa libera. Singurul laudat este Basescu, pentru ca a condamnat comunismul in Parlament (ce chestie?!), dar care, ne aminteste ziarul francez, a facut parte, la randul sau, din oamenii “siguri” ai comunistilor, prin postul de conducere a reprezentantei navale romane ocupat la Anvers. Si pentru acesta, concluzioneaza ziarul francez, comunismul este de preferat sa ramana o abstractie.

Cartarescu: Prea lucid si expresiv pentru a ajunge pe culmile disperarii

Apropo de Mircea Cartarescu, apreciez ultimul sau comentariu din Evz despre situatia politica, datorita luciditatii, expresivitatii si obiectivismului. Pacat ca in final cade prada pesimismului lui Cioran, pe culmile disperarii. Maniheismul nu e o solutie, ci alegerea celui mai bun politician dintre cei rau sau raul cel mai mic.

Mircea Cartarescu: “Ce ne facem? Unde-o să găsim ieşirea din situaţia asta insuportabilă? În viitoarele alegeri? Gata, l-am dat pe Băsescu jos şi se vor rezolva toate ca prin minune? Sau Băsescu va câştiga şi le va rezolva pe toate? Aici am ajuns? În primitivismul ăsta maniheist?…

După alegeri o să ajungem să regretăm până şi echilibrul ăsta precar, agitat de scandaluri, lovituri şi contralovituri. Căci viitoarele alegeri vor da câştig de cauză, automat, uneia dintre tabere, care nu va rămâne triumfătoare pe câmpul de luptă, cum s-ar crede, gata să îndrume România pe o cale a civilizaţiei şi decenţei. Dimpotrivă, se va rostogoli şi va cădea grămadă, cum se-ntâmplă când o tabără dă brusc drumul capătului ei de funie.

Învingătorul, fie Băsescu, fie alianţa contra lui, va fi împins de însuşi succesul în alegeri spre extreme, spre accentuarea caricaturală a ideologiei sale. Un Băsescu triumfător îşi va accentua reflexele autoritare, îşi va consolida partidul propriu şi va relua războiul personal cu oligarhii, război ce-ar putea pustii România mai mult decât ar face-o oligarhii înşişi.

Alianţa învingătoare ar însemna triumful lui Iliescu, Geoană, Voiculescu, Patriciu, Vadim, Vîntu, Mazăre, Tăriceanu, Hrebenciuc şi legiferarea banditismului politic şi economic. Am mai spus-o: avem de ales între un populism paternalist şi centralist şi un mozaic de carteluri politico- economico-mediatice centrifuge, egoiste, nepăsătoare faţă de binele naţional.

Prins între ele, amărâtul Partid Naţional Liberal, forţa legitimă care-ar trebui să guverneze România, n-are nicio şansă. Mixtură de intelectuali din societatea civilă şi magnaţi corupţi, acest partid pierde şi pe mâna unora, şi pe-a celor lalţi…

Mă-ntreb ce va avea de zis clasa noastră politică în preajma zilei de 21 decembrie? Cum se va prezenta ea în faţa societăţii româneşti? Cu ce realizări politice, sociale şi economice, de-a lungul celor douăzeci de ani de libertate şi democraţie, se va lăuda? Poate vor vorbi despre admiterea României în Uniunea Europeană şi în NATO?

Sunt realizări cu adevărat epocale, dar nu ale clasei noastre politice, ci mai curând în pofida ei. Am făcut tot ce puteam ca să nu fim primiţi, iar acum facem tot ce putem ca să fim daţi afară. După douăzeci de ani, suntem tot ultimii în Europa pe toate planurile, trăim prost, avem o imagine proastă afară. Reforma promisă nu s-a produs.

Tot ce începusem să câştigăm de prin 2000 încoace am pierdut iarăşi cu războiul continuu din ultimii ani. E un blestem? E ceva în structura noastră psihologică? Faptele, cele la care suntem cu toţii martori de două decenii încoace, par să-i dea, încă o dată, dreptate lui Cioran, care spunea: „Avem o uimitoare vocaţie a eşecului…”.

Un articol de apreciat cu atat mai mult cu cat Cartarescu s-a dovedit, uneori, un sustinator fara rezerve al presedintelui Basescu (http://vasilecoman.wordpress.com/2009/04/24/cartarescu-scrie-osanale-pentru-basescu/). Sa fie doar coincidenta si campania EVZ de a poza in ziar independent, nu unul de moguli?

Bogdan Chireac si Sorin Rosca Stanescu, desfiintati de Conventia Organizatiilor de Media

Referitor la faptele care reies din stenograma si inregistrarea audio a unei discutii care a avut loc la restaurantul El Capitan din Snagov, intre Sorin Rosca Stanescu  (SRS), Bogdan Chireac (BC) si directorul Agentiei Nationale de Integritate (ANI) Catalin Macovei, COM considera urmatoarele:

Autenticitatea inregistrarii a fost deja confirmata de SRS, BC si presedintele ANI. Concret, SRS si BC pot fi considerati autorii unei tentative de santaj asupra unui demnitar public. Ei incearca sa-l constranga pe presedintele ANI sa puna in miscare prioritar mecanismele de verificare ale unei agentii de stat impotriva unor anumiti politicieni si sa “scurga” eventualele rezultate catre SRS si BC.

Totodata, SRS si BC se dovedesc a fi in posesia unor informatii compromitatoare despre Catalin Macovei, dar aleg sa priveze publicul de aceste informatii, pentru a obtine alte avantaje. Intentia celor doi ziaristi nu este aflarea adevarului ci obtinerea cu orice pret a unor informatii compromitatoare despre anumiti politicieni aflati in functii de conducere.

Modul de abordare a celor doi incalca statutul jurnalistului si principiile de baza ale oricarui cod deontologic si-i descalifica din postura de jurnalisti. Avind in vedere lunga lor cariera in presa si consistenta mediatizarea a celor doi sub titulatura de “jurnalisti” si “formatori de opinie”, consideram ca fapta lor aduce grave prejudicii oricarui jurnalist care vrea sa-si indeplineasca munca profesionist si onest. Presa critica si de investigatie este confundata cu manipularea si santajul.

Avand in vedere cele de mai sus, consideram ca cei doi incalca grav statutul de jurnalisti. De asemenea, recomandam celor care gazduiesc articole tiparite sau in format electronic, aparitii radio sau televizate ale lui SRS si BC sa mentioneze calitatea in care sunt invitati cei doi.

Recomandam institutiilor media care au contracte de prestari servicii media cu SRS si BC sa prezinte o pozitie publica fata de fapta celor doi si sa-si informeze publicul cu privire la acest caz.

Recomandam TVR sa ia in discutie in Comisia de Etica daca, din postura de moderator emisiune pe postul public de televiziune, BC incalca sau nu Statutul jurnalistului din TVR.

Sesizam public Comisia de Etica a Clubului Roman de Presa – Asociatia Jurnalistilor din Romania pentru a lua in discutie acest caz si sa prezinta o concluzie publica.

Solicitam institutiilor statului sa se autosesizeze si sa investigheze daca actiunea celor doi constituie incalcari ale legii si sa se pronunte in regim de celeritate.

Cerem ANI sa prezinte o pozitie oficiala in acest caz si sa dea publicitatii elementele cu care s-a incercat santajarea presedintelui ANI.

Conventia Organizatiilor de Media (COM) se afla in plin efort de autoreglementare a media din Romania. Recent, a adoptat un set de reguli care are şanse să fie asumat de întreaga piaţă mass media si a elaborat un cod care unifică principiile deontologice pe care aceste organizaţii le promovau individual până acum (link http://www.cji.ro/articol.php?article=842).

Adevarul pune umarul la promovarea masoneriei

Ziarul Adevarul: „Ia un om bun şi fă-l şi mai bun! – aceasta este cea mai scurtă definiţie a Masoneriei. Pare simplu, dar nu este. Mărturie în acest sens depune însuşi Marele Maestru al Marii Loji Naţionale din România, Eugen Ovidiu Chirovici, alături de care am încercat să lămurim anumite zvonuri, răspândite cu hărnicie, în legătură cu Masoneria. Dacă am reuşit sau nu cititorii vor decide, însă un lucru este cert: masonii români sunt o parte importantă a societăţii civile şi vor să pună umărul la îmbunătăţirea climatului general.”

Cu o asa introducere nu cred ca au fost multi cei interesati sa-l citeasca. Eu am avut rabdarea, si am regretat. M-a uluit in special faptul ca masoneria isi aroga cultura moralitatii, ca si cum aceasta n-ar fi o virtute general valabila.

Asa ca raman cu intrebarea: care sa fie interesul pentru a promova o organizatie secreta a carui sef a ajuns consilierul guvernatorului Mugur Isarescu?

Cartarescu si Herta Muller in presa germana: Romania este condusa de fosti securisti

Mircea Cartarescu, intr-un interviu acordat publicatiei germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, impartaseste opinia castigatoarei premiului Nobel pentru literatura din acest an, Herta Muller, scriitoare de origine romana, potrivit careia Romania de astazi, dupa 20 de ani de la caderea comunismului, ramane condusa de fosti securisti. Majoritatea miliardarilor, a persoanelor din structura puterii si a Parlamentului, au un trecut indoielnic. Cei mai multi au fost nu doar informatori, ci si membri ai Securitatii, spune Cartarescu. Ceea ce mi se pare insa mai grav este faptul ca, dupa parerea lui Cartarescu, in tara noastra exista multe carteluri in domenii importante precum mass-media, in economie sau politica, ce au la baza structura fostei Securitati. Asta este Romania dupa 20 de ani, relatata in Germania de unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati scriitori romani. Nu e deloc magulitor pentru noi.

Franta: economia iese din recesiune dar puterea de cumparare scade

Franta iese din recesiune in acest an intr-un ritm moderat, arata institutul de statistica al tarii, citat de Le Monde. Dupa o crestere economica nesperata de 0,3% in trimestrul doi, PIB-ul francez se va majora cu 0,5% in trimestrul 3 si cu 0,3% in ultimele trei luni, ceea ce inseamna un ritm anual de scadere economica de 2,2%, fata de 3% cum era anticipat.

Asadar, o economie franceza in convalescenta, dupa cum suna si titlul anchetei institutului, iar cea mai mare problema pare a fi puterea de cumparare a francezilor, ce va scadea in a doua parte a anului, in comparatie cu primele 6 luni. Un complex de cativa factori explica veniturile in scadere ale francezilor: crestere inflatiei spre sfarsitul anului, din cauza majorarii preturilor la energie, reducerea ajutoarelor directe din partea statului si cresterea somajului. In sectorul economic non-agricol se vor aduna o jumatate de milion de someri in acest an, ceea ce va ridica rata somajului din Franta la 10,1%.

Pentru ca principalul motor al economiei franceze ramane consumul, cu o crestere de 0,7%, in timp ce investitiile s-au prabusit cu 7%, reducerea puterii de cumparare ar putea afecta relansarea economiei in 2010 conchid economistii. Cam pesimisti francezii.

De ce tin cu PSD-ul si nu cu CT Popescu si Basescu

Unii colegi din presa mi-au semnalat cu satisfactie editorialul celebrului CT Popescu de la Gandul in care publica pozele unor catei (unii  maraind, precum Basescu, altii cu botul pe labe, ca Geoana, unii in cusca, ca Oprescu). Ar fi primit un A CTP-ul la lectia de cunoasterea mediului din clasa a 2-a pentru acest editorial. In esenta insa, acesta l-a aplaudat pe Basescu pentru jocul sau politic ”inteligent”, acela de a se detasa de scandalul politic, cu scopul de a mai castiga odata alegerile. Desteapta strategie, ce sa zic, si si mai desteapta analiza a CTP-ului. Nimeni insa, adica foarte putini ziaristi, isi pun insa problema din perspectiva interesului public. Cu alte cuvinte: noi ce castigam din acest scandal. Din punctul meu de vedere, noi avem de castigat pentru ca ministrul de Interne a ridicat o problema grava, aceea a fraudarii alegerilor. O problema ce trebuie dezbatuta si atacata, fara a fi o sursa de scandal politic, pentru ca astfel populatia va castiga siguranta unor alegeri corecte si libere. O problema ce nu se poate rezolva prin demiterea ministrului, din motive politice. Pe scurt, din perspectiva mea, ca cetatean, premierul ar trebui sa-si retraga decizia de a-l demite pe ministrul Nica si, dimpotriva, sa ia decizia de a declansa o ancheta pentru clarificarea problemei alegerilor fraudate. Iar Basescu, daca ar fi intr-adevar un garanta al cetateanului si nu ar profita de situatie pentru a castiga capital electoral, ar trebui sa-i sugereze lui Boc sa revina asupra demisiei lui Nica. Fireste ca PSD nu trebuie sa cedeze.

Nistorescu catre Vantu: Dormi linistit vecine!

Cand apare la televizor, Cornel Nistorescu mi se pare un ins nesuferit. Doar gura e de el. Un fel de tip tupeist prin excelenta, tot timpul dispus sa palmuiasca pe cineva. Poate ca din acest motiv nici nu l-am bagat in seama niciodata, pentru ca nu mi se parea de incredere. Nu vreau sa spun ca nu-l respect, pentru ca totusi nu spune prostii. Dar din pacate, pentru mine si cred ca pentru multi are acel ceva care enerveaza. Nu cred ca e o persoana foarte placuta. Poate n-o fi asa, nu poti judeca un om doar dupa aparente. Nistorescu a devenit insa vecin de casa cu mogulul Sorin Ovidiu Vantu, patronul trustului de presa Realitatea-Catavencu, dupa cum se lauda insusi Nistorescu, intr-un interviu din fostul ziar condus de el Evenimentul Zilei. Intrebat ce relatie are cu Vantu, intrucat Nistorescu a fost numit recent sef la ziarul Cotidianul, din trustul lui Vantu, Nistorescu s-a marginit sa povesteasca, cu vadita mandrie, cum a ajuns el vecin cu Vantu, prin Pipera cred. Oare ce credibilitate poate avea Nistorescu, in noua sa calitate de sef la Cotidianul, dupa aceasta dezvaluire? Dar oare ce incredere mai poti avea in Nistorescu, care in acelasi interviu se mandreste cu faptul ca cearta sa cu fostii ziaristi care conduceau Cotidianul a relansat, gratis, acest ziar? Sau ce poti crede despre un om ca Nistorescu, care mai spune, in acelasi articol, ca presedintele Basescu si oameni din Securitate ar fi implicati in asa-zisul scandal de la Cotidianul? (Numirea lui Nistorescu, un inversunat critic al lui Basescu, la Cotidianul, survine la putin timp dupa ce presedintele a lansat public un atac extrem de virulent la adresa lui Vantu, acuzat a fi in spatele afacerii FNI, fond de investitii falimentat in care foarte multi pensionari si-au pierdut economiile si din care Vantu ar fi castigat bani folositi apoi pentru investitia in grupul media)

Cazul Ridzi, un mare exemplu de libertate a presei

Cazul Ridzi, ministrul Tineretului si Sportului nevoit sa demisioneze dupa ce presa a descoperit ca a platit (delapidat), din bani publici, in jur de o jumatate de milion de euro, unei firme de apartament, pentru organizarea unor concerte si evenimente cu iz electoral, inaintea alegerilor europarlamentare, este un mare exemplu de cum poate functiona libertatea presei in Romania.

Cazul a fost revelat de Gazeta Sporturilor, ziar patronat de Dan Voiculescu, care detine si televiziunile Antena 1 si Antena 3. Dupa campania intensa a Gazetei Sporturilor, soldata cu demisia Monicai Ridzi, membra a PDL, partidul de suflet al presedintelui Basescu, dusman declarat al lui Voiculescu, presedintele i-a acuzat pe mogulii Voiculescu si Vantu, patronul postului TV Realitatea, ca au incasat bani de la aceeasi Ridzi pentru difuzarea unor clipuri electorale.

Fapte confirmate de aceeasi Gazeta Sporturilor, prin varful de lance Catalin Tolontan: “cel putin 300 de stiri TV despre Monica Ridzi, unele despre Elena Basescu, pentru toata operatiunea de imagine fiind alocati 270.000 de euro, trecuti printr-o firma apropiata lui Dan Voiculescu”.

Cineva a intrebat daca Dan Voiculescu a dat un telefon ziaristilor. “Nu, nici acum, nici altadata. De ce ar face-o”, spun cei de la Gazeta. Pentru ca, singura intelegere nescrisa, intre echipa ziarului si Dan Voiculescu a fost: “Dumneavoastra sunteti proprietarul ziarului, dar nu proprietatea continutului ziarului. Continutul nu e al dumneavoastra, nu e al redactiei, e al cititorilor”. Pentru asta, cred ca Tolontan si cei de la Gazeta Sporturilor ar merita un premiu, cat de mic. Eu as introduce acest exemplu intr-un manual de ziaristica, la capitolul libertatea presei.